“`html
UE eșuează în misiunea sa de sprijin la nivel global: țările sărace rămân fără ajutoare!
Se pare că, deși strategia Uniunii Europene a fost actualizată în anul 2017, realitatea este cu totul diferită, neavând cum să se ridice la nivelul așteptărilor pentru că țintele de finanțare, ah, acestea sunt doar vorbe în vânt, fără un plan operațional concret, ceea ce a dus la un progres practic inexistent, iar banii care trebuiau să ajungă, au scăzut în loc să crească, o adevărată catastrofă financiară!
Acum, în țările în dezvoltare, da, comerțul e important, fără îndoială, fiindcă ajută milioane de oameni, dar, din păcate, acești sărăciți se confruntă cu niște probleme imense, cum ar fi capacitatea de producție ca un colos care se clatină, bariere comerciale care parcă sunt ziduri de cetate, și o infrastructură deplorabilă, un cadru instituțional care mai bine ar lipsi, și accesul la finanțare pentru privat să te lase fara cuvinte, ce te faci? Totul pare un labirint fără ieșire pentru ei!
Programul de ajutor pentru comerț al Uniunii este ca un joc complicat, plin de părți interesate care nu știu cum să colaboreze, și nu pentru că nu vor, ci pentru că trebuie să existe o coordonare eficientă la toate nivelurile, dar cum să ai nevoie de coordonare, când fiecare parte vrea să tragă de partea ei? Nici nu mă mir că выглядит mintea un pic confuză, având în vedere cum decurg lucrurile!
Bettina Jakobsen, o voce din audit, ne spune că aproape e imposibil ca Uniunea Europeană să ajungă la procentul de 25% țintă de finanțare până în 2030, un vis neîmplinit! E nevoie de o analiză serioasă, nu una făcută pe genunchi, pentru a trasa un nou plan care să fie realist și plin de ținte intermediare, dar cine să se ocupe de treaba asta atunci când pare că nimeni nu ia lucrurile în serios?
Între 2017 și 2022, UE a reușit să aloce 17,2 miliarde de euro, dar țineți minte, se compară cu cei 105,8 miliarde pe care i-a dat și altor țări în curs de dezvoltare, o sumă derizorie! Iar scăderea cotelor de la 18% la 12% în 2022, ce să mai spunem, sună ca un clopot dărâmat în fața unei vanități politice care nu se sinchisește că măsurile corective sunt mai mult decât necesare, dar nu mai știm, căci Comisia pare că doarme în papucii ei.
Auditul a acoperit o paletă variată de proiecte din țări ca Rwanda și Malawi, cu succesuri de fațadă, dar există riscuri mari ca aceste țări să nu poată valorifica ceea ce au obținut, lăsând toate realizările să se piardă în abis! Și cum orice servitor bun al poporului trebuie să îmbunătățească monitorizarea, chiar și Comisia a recunoscut că deși s-au făcut progrese, raportarea este tot incompletă, o nebunie totală care limitează capacitatea de evaluare a eficienței implementării ajutoarelor.
În concluzie, auditorii sugerează coordonare între delegațiile UE stabilite în țările cele mai puțin dezvoltate și cele regionale, ca să se asigure că, măcar, sprijinul este aliniat către nevoile care se cer a fi împlinite rapid, fără să mai aștepte și iarna neagră din 2030 ca să ne dăm seama de asta!
Inițiativa de ajutor pentru comerț a fost lansată ca o salvare în decembrie 2005, dar s-a transformat într-un tăvălug care pare să strice mai mult decât să ajute! Printre cele 44 de țări cel mai puțin dezvoltate, care arată cumva ca un peisaj apocaliptic, cu 880 de milioane de oameni care continuă să trăiască în sărăcie, concluzia rămâne clară: mai avem mult de muncă până la o lume adevărată și echitabilă pentru toți!
“`
