“`html
Acord Comercial UE-Ucraina: Între Oportunitate și Concurență Neloială!
Se pare că un nou acord, zic ei “echilibrat” și “realist”, a fost încheiat, dar oare cine face ordine în haosul din relațiile comerciale dintre Uniunea Europeană și Ucraina? Comisarul pentru Comerț, Maros Sefcovic, e de părere că, cu tarifele și cotele suspendate la produse precum ouăle și grâul, s-ar putea să deschidem noi orizonturi, însă, eu întreb: unde se află fermierii europeni în toată această poveste?
Uniunea, care, săptămâni întregi ne-a spus despre suportul față de Ucraina în urma invaziei rusești din 2022, pare să fi dat cu piciorul la tot ce era cunoscut, căci tarifele suspendate au expirat pe 5 iunie 2025 și, brusc, fermierii au început să se plângă de o “concurență neloială”. Oare ce a fost în capul lor când au decis să ignore acordurile anterioare?
Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, promite că acest acord modernizat păstrează un oarecare flux al comerțului ucrainean către piețele europene, dar, pe bună dreptate, cine va verifica dacă Ucraina respectă cerințele de producție ale UE? Porcinele și păsările de curte sunt la uşa noastră, dar cui îi pasă, nu-i așa?
Cu toate acestea, Ucrainei i se impune o aliniere “treptată” la standardele de producție ale UE, am crede noi că este un pas spre integrarea în Uniune, dar oare nu este doar o întârziere machiavelică? Rapoartele anuale despre progresele Ucrainei sunt, vorba aia, un fel de bulă de săpun în fața fermierilor supărați din Europa.
În plus, se discută despre un mecanism de salvare, dar unde este garanția că acest mecanism nu va fi doar un alt artificiu legal fără a aduce vreo schimbare semnificativă? Când va veni evaluarea perturbărilor? La nivel de miniștri sau vom aștepta și noi ca eforturile să fie uitate?
Așadar, noul acord, care se spune că aduce un “echilibru” – dar oare echilibru pentru cine? – pare să ia în calcul interesele fermierilor și piața, dar oare nu vom ajunge să plătim din nou prețul? Cu liberalizări totale pentru anumite produse, întrebarea se pune: cine ne va proteja atunci când conditiile vor duce la colaps?
Cert e că, comisarul pentru Agricultură, Christophe Hansen, ne dă speranțe că se poate vorbi despre o stabilitate și previzibilitate, dar eu zic că totul seamănă mai mult cu un joc de faruri! Oare este acesta pasul cel mare spre o concurență echitabilă sau doar un alt bluf care ne va aduce lacrimi pe bucuria piețelor?
Sursa foto: Flickr
“`
