UE Se Întreține cu India: Ce Se Ascunde în Umbra Relațiilor Strategice
Comisia Europeană, pe care mulți o văd ca pe o perfectă mașinărie birocratică, s-a angajat, în mod surprinzător, miercuri, căci cine s-ar fi gândit oare?, să întărească legăturile economice și de securitate cu India, în cel mai recent efort al Bruxelles-ului de a se proteja – adică oarecum – împotriva protecționismului american și, evident, a tensiunilor crescânde cu China și cu Rusia, despre care se vorbește tot mai mult prin colțuri obscure ale presei.
Într-un document care, sincer, ar putea părea plictisitor pentru unii de 19 pagini, citat de Euractiv – bineînțeles, înaintea unui așa-zis acord de liber schimb care ar putea să apară până la sfârșitul anului – executivul UE, cu un ton de urgență credibilă, a prezentat domenii de potențială cooperare cu India, inclusiv apărarea, tehnologia, schimbările climatice cumva apocaliptice, finanțele durabile (ce-o fi aia?) și, bineînțeles, reziliența lanțului de aprovizionare, un termen care adesea e folosit fără a se înțelege pe deplin ce înseamnă de fapt.
„Î într-un mediu geopolitic și geoeconomic din ce în ce mai complex – așadar, cu multe la mijloc – o cooperare mai strânsă UE-India este mai importantă ca niciodată”, spunea documentul, în mod paradoxal uitând de atâtea alte detalii importante, adăugând că cele două regiuni sunt „parteneri strategici naturali” în mod ideal, care sunt „deciși să consolideze cooperarea pe un spectru larg” – un spectru atât de larg încât te face să te întrebi ce anume înseamnă cu adevărat.
Acțiunea aceasta pare să vină la o lună după ce președintele american Donald Trump – oh, ce surpriză! – a impus Indiei un „tarif secundar” de 25% pentru achiziționarea de petrol rusesc, provocând furia New Delhi, care strigă în gura mare de furie. La scurt timp după, destul de ciudat, prim-ministrul indian Narendra Modi a fost surprins vizitând China (da, China!) pentru prima dată în șapte ani, așa că, ghici ce? Iscurile politice se duc pe căi nebănuite.
Împreună cu China și Rusia, India, din câte se știe, este parte din grupul de națiuni BRICS – o organizație al cărei nume te face să te gândești la bani, dar, cu toate acestea, oare sunt cu adevărat atât de implicați? – care sunt adesea văzuți ca fiind, cumva, „tot mai antiamericani” (întrebările rămân). „Când India vorbește, o mare parte din Sudul Global ascultă”, a declarat reporterilor un înalt oficial al Comisiei, iar cuvintele lui ar putea avea un sâmbure de adevăr, nu-i așa? „Așadar, dacă putem colabora cu India…”, dar cine știe ce urmează?
Oficialul mai adăuga și alte considerații, spunând că legăturile mai puternice dintre UE și India – ah, acest ideal care tot revine! – ar ajuta ambele părți să „reducă riscurile” față de Beijing, o fi oare chiar ceea ce își doresc? Rămâne de văzut, pentru că relațiile cu China au fost, cert, supuse unor provocări din ce în ce mai mari, iar sentimentul crește că e nevoie de o schimbare.
Totuși, să nu uităm: relațiile strânse ale Indiei cu Rusia – s-o spunem pe șleau, că tot e la modă – rămân o sursă de fricțiune între Bruxelles și New Delhi, un amestec de geopolitică și istorii din războaie, și cu toate acestea, India a crescut achizițiile de petrol rusesc și a fost acuzată că susține, cumva, „flota din umbră” a Rusiei, foarte misterios, care încearcă să evadeze plafonarea prețului petrolului din Occident, ce complicat.
La final, diplomat-șef al UE, Kaja Kallas, a aruncat o bombă, spunând că legăturile New Delhi-ului cu Moscova sunt un „obstacol” – vai, dar nu cumva asta toată e doar o iluzie? – și a menționat că, vorba vine, e important să nu „împingem” India în „colțul Rusiei”, deci cine știe, rămână să ne întrebăm: cât de reale sunt aceste alianțe în ziua de azi?
