Ucraina pe calea integrării europene: un pas spre aderare până în 2027
Într-o dimineață răcoroasă de toamnă, pe străzile aglomerate din Kiev, oamenii discută cu intensitate despre viitorul țării lor. Atmosfera este încărcată de speranță și anxietate, în timp ce unii trec pe lângă afișe care proclamă „Uniți pentru Europa”. Aceasta este imaginea unei națiuni aflate la răscruce: pe de o parte, războiul cu Rusia, iar pe de altă parte, aspirația de a deveni parte integrantă a Uniunii Europene. Aderarea Ucrainei la UE ar putea deveni realitate până în 2027, cel puțin parțial, conform unei analize recent publicate de Politico.
Analiza sugerează că, în contextul actual, Bruxelles-ul ar putea renunța la tradiționala abordare a „reformelor mai întâi, aderare pe urmă”, adoptând în schimb un model de integrare graduală. Această schimbare de paradigmă nu este doar o reacție la presiunea exercitată de conflictul militar cu Rusia, ci reflectă o criză mai profundă a mecanismelor prin care Uniunea Europeană își integrează noii membri.
Ucraina, „în interiorul cortului”
Conform publicației Politico, zece oficiali și diplomați europeni discută despre o formă de „extindere inversă”, prin care Ucraina ar fi adusă „în interiorul cortului” înainte ca toate criteriile clasice de aderare să fie îndeplinite. Această abordare este alimentată de presiunea constantă din partea Kievului, unde președintele Volodimir Zelenski subliniază că Rusia va face tot posibilul pentru a sabota integrarea europeană a țării sale. „Stabilirea unei date clare de aderare este esențială”, a declarat Zelenski, evidențiind importanța acestei date nu doar pentru Ucraina, ci și pentru securitatea Europei, având în vedere că „data va fi semnată de Ucraina, Europa, SUA și Rusia”.
„Extinderea inversă” sau Europa cu mai multe viteze
Conceptul de „extindere inversă” reînvie discuțiile despre o Europă cu mai multe viteze, o idee promovată de președintele francez Emmanuel Macron. Potrivit oficialilor europeni, această abordare ar implica o recalibrare a procesului de aderare: „te alături, iar apoi ți se acordă treptat drepturi și obligații”. Susținătorii acestei viziuni subliniază că nu se dorește o scădere a standardelor, ci un semnal politic puternic către statele care așteaptă să intre în UE, dar sunt blocate din motive geopolitice sau politice.
„Ucraina are nevoie și de sprijin psihologic”
Un diplomat european a explicat că este crucial să se transmită un mesaj politic clar, având în vedere că „războiul de agresiune durează de patru ani”. Ucraina nu are nevoie doar de suport militar, ci și de sprijin politic și psihologic. În acest sens, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat statelor membre diverse scenarii menite să depășească blocajele din procesul de extindere, inclusiv ideea aderării graduale.
„NU putem discuta despre două categorii de state membre UE”
Mesajul oficialilor europeni este dublu: menținerea presiunii pentru reforme, dar și evitare unei deziluzii strategice care ar putea determina Ucraina „să întoarcă spatele Occidentului”. Totuși, scepticismul persistă. Un oficial UE a avertizat că „nu se poate discuta despre două categorii de state membre”, o astfel de structură riscând să submineze coeziunea proiectului european. Germania, în special, se arată reticentă față de crearea unor niveluri diferite de apartenență, temându-se că promisiunile politice nu vor putea fi respectate instituțional.
„Nu vor exista scurtături”
În pofida dorinței de accelerare a procesului de integrare, oficialii europeni rămân fervenți în privința necesității reformelor. „Nu vor exista scurtături”, afirmă un oficial UE, subliniind că adevărata valoare a apartenenței la UE constă în „transformarea prin procesul de extindere”. Această poziție este susținută și de statele cele mai favorabile Ucrainei, care recunosc importanța reformelor. Zelenski a declarat că „Vom fi pregătiți din punct de vedere tehnic până în 2027”, legând aderarea la discuțiile privind încheierea conflictului și garanțiile de securitate.
„Este o chestiune personală între Orban și Zelenski”
Un obstacol major în calea aderării Ucrainei rămâne premierul ungar Viktor Orbán, care este perceput ca „cel mai apropiat aliat al lui Putin în UE”. Opoziția sa față de aderarea Ucrainei este considerată nu doar strategică, ci și personală, având în vedere tensiunile dintre el și Zelenski. Orbán a folosit tema Ucrainei ca un instrument electoral, afirmând că „Ucraina este dușmanul nostru” și că nu ar trebui „niciodată” să adere la UE. În acest context, Bruxelles-ul își leagă în parte speranțele de alegerile din Ungaria din aprilie, sperând că o eventuală înfrângere a lui Orbán ar putea schimba cursul discuțiilor.
În concluzie, aderarea Ucrainei la UE până în 2027 nu mai este doar o chestiune de politică internă a Uniunii, ci o parte integrantă a arhitecturii de securitate europene și transatlantice. Schimbările geopolitice impun o adaptare a strategiilor de extindere, iar viitorul Ucrainei în Uniunea Europeană depinde nu doar de voința sa, ci și de reacțiile actorilor internaționali-cheie.
