Ucraina la răscruce: Alegeri prezidențiale anticipate sau un nou mandat al lui Zelenski?

În timp ce războiul din Ucraina intră în al treilea an, o întrebare crucială se ridică în mintea locuitorilor Kievului: când vor avea loc alegerile prezidențiale? Două date se conturează pe orizontul politic al Ucrainei: 20 ianuarie 2025, ziua învestirii lui Donald Trump la Casa Albă, considerată de mulți un moment propice pentru o posibilă încetare a focului și ridicarea legii marțiale, și 25 mai 2025, cea mai devreme dată preconizată pentru organizarea alegerilor prezidențiale.

The Economist, o publicație britanică de renume, sugerează că organizarea alegerilor prezidențiale în Ucraina în următoarele luni este încă incertă. Cu toate acestea, zvonurile despre o posibilă desfășurare a scrutinului se răspândesc cu rapiditate în țara vecină, iar anumite activități în acest sens par să fi început deja.

Conducerea de la Kiev neagă, dar birourile electorale se pregătesc

Administrația Prezidențială de la Kiev infirmă categoric pregătirile pentru alegeri. Majoritatea surselor rămân sceptice cu privire la organizarea alegerilor anul viitor, subliniind dificultățile de organizare și legitimitate în contextul războiului. „Cum poate o națiune cu 20 la sută din teritoriu ocupat și aflată în plin război să desfășoare alegeri?”, se întreabă Iaroslav Jelejniak, un deputat din cadrul opoziției.

Cu toate acestea, anumite semne indică o mobilizare a birourilor electorale regionale și pregătiri incipiente pentru întocmirea listelor de candidați. Reprezentanții unui posibil rival al președintelui Volodimir Zelenski, deși susțin necesitatea organizării alegerilor, se tem să facă o declarație publică pe această temă, temându-se de o reacție dură din partea Administrației Prezidențiale.

Generalul Valeri Zalujnîi, considerat favorit

Dacă alegerile ar avea loc mâine, Volodimir Zelenski ar putea intra în cursă pentru a repeta succesul zdrobitor obținut în 2019. Totuși, la aproape trei ani de la lansarea invaziei ruse la scară largă, președintele ucrainean nu mai este perceput ca liderul incontestabil de război. Sondajele interne consultate de The Economist indică o scădere a popularității lui Zelenski, sugerând că s-ar descurca prost într-un duel cu generalul Valeri Zalujnîi, fostul comandant șef al armatei ucrainene, considerat de mulți un erou de război.

Generalul Zalujnîi, destituit și trimis ca ambasador în Marea Britanie în urma unor tensiuni cu Zelenski, nu și-a clarificat încă ambițiile politice. Cu toate acestea, mulți îl îndeamnă să candideze la președinția Ucrainei, considerându-l o alternativă viabilă la actualul președinte.

Deși Zelenski este preferat în fața unor opozanți percepuți ca fiind antipatici, un fost coleg al său sugerează că cea mai bună mișcare a lui ar fi să se retragă din cursa electorală și să-și respecte promisiunea inițială de a îndeplini doar un singur mandat. „Asta înseamnă să se organizeze alegeri fără el și să intre în istorie ca omul care a unit națiunea în plin război”, susține fostul coleg.

Alternativa ar fi riscul de a fi asociat cu un colaps militar sau cu o pace incompletă, o perspectivă ce provoacă îngrijorare în rândul societății ucrainene.

Optimism prudent în privința președinției Trump

Pe fondul pregătirilor lui Donald Trump pentru a deveni cel de-al 47-lea președinte al SUA, Ucraina anticipează o schimbare în politica externă americană. Unii sunt optimiști cu privire la noile nominalizări propuse de Trump, precum cea a lui Mike Waltz în postul strategic de consilier pentru securitate națională sau propunerea anticipată a lui Marco Rubio la șefia diplomației americane.

Cu toate acestea, excluderea lui Mike Pompeo din noua administrație a stârnit îngrijorare în rândul ucrainenilor. O altă îngrijorare este legată de impresia că Donald Trump ar urma să favorizeze un acord de pace apropiat de ideile prezentate de vicepreședintele ales JD Vance, care a vorbit în plină campanie prezidențială despre un posibil acord de pace care i-ar oferi Rusiei perspectiva de a rămâne cu teritoriul ocupat în Ucraina și de a obține „neutralitatea” țării vecine.

Alegerile prezidențiale din Ucraina din 2019 au fost câștigate categoric de Volodimir Zelenski (46 de ani), obținând peste 30 la sută de voturi în turul întâi și aproape 75 la sută din voturi în turul doi. Următoarele alegeri prezidențiale ar fi trebuit să aibă loc în primăvara anului trecut, dar au fost amânate din cauza legii marțiale și imposibilității organizării votului în regiunile ocupate de Rusia.

Conducerea de la Kiev a amânat pe termen nedeterminat și organizarea alegerilor parlamentare, programate inițial pe 29 octombrie 2023. Întrebarea cu privire la data viitoarelor alegeri rămâne deschisă, cu o serie de factori care pot influența decizia finală.