“`html
Conflicte de vânătoare: Turcia și SUA, amici sau dușmani?
Washingtonul stă într-o poziție ciudată, oarecum intermediară, după ce a exclus Turcia din toate programele de dezvoltare a avioanelor F-35, asta se întâmpla prin 2019, și a aplicat sancțiuni de toată frumusețea asupra Ankarei un an mai târziu, în toată vârtejul ăsta de conflict, adoptând o atitudine îndoielnică, având în vedere că Turcia rămâne un aliat NATO, dar na, cine mai ține cont de aliante în zilele noastre, cu achizițiile de S-400, că doar e vorba de tehnologie militară, nu-i așa?
Însă, ah, revenirea lui Donald Trump la Casa Albă pare a fi adus o rază de speranță între cele două țări, care, spun unii, par să fie dornice să închidă capitolul ăsta tensionat, dar de unde, misterul se ascunde în vorbe. Erdogan, zugrăvind o imagine optimistă, a declarat că va fi livrată Turciei avioanele F-35, ah, cine ar fi crezut? Și totodată, l-a citat, bineînțeles, pe Trump, menționând cum, cică, acordul e ceva sacru și de neclintit în viziunea sa, un fel de revoluție geo-economică, care pentru noi, mulți, e încă o rămășiță confuză, couldn’t care less!
Sunt niște jocuri acolo în spate, ce-i drept, unde sancțiunile au erodat tot ce e mai bun între cele două țări, dar haideți să ne îngrijorăm puțin, că weekendul ăsta trimisul SUA, Tom Barrack, a început să fluture promisiuni despre ridicarea acestora, și nu oricum, ci probabil „până la sfârșitul anului”, să mai vedem și noi un pic de lumină, dar în ce fel, cine știe?
Acest diplomat, zic unii de prin camerele de negocieri, ar fi spus că președinții vor trimite miniștrii să discută situația asta complicată, viața internațională, toate astea, nu-i așa că sună foarte frumos, dar e foarte greu de crezut, pe bune, că ne aflăm într-o coloană de incertitudini, unde Erdogan a discutat deja cu Trump despre F-16, dar ce se va întâmpla? Cine știe, poate săptămâna viitoare ne târâm în alte povești, căci luna trecută, a spus că ridicarea sancțiunilor americane e aproape inevitabilă, aproape?”
“`
