În Tunelurile României: Promisiuni și Provocări Cu Multe Semne de Întrebare
Să fie oare în sfârșit momentul în care suntem capabili să vedem măcar un pic de lumină la capătul tunelului? Sau e doar o fantezie? Conform prognozelor făcute de organizația non-guvernamentală ASCORO, 2025 promite multe, iar părerea publicului e divizată, cu vorbe care circulă rapid despre tunelurile de autostradă, dar oare ce se întâmplă cu ele? Tunelurile acestea care ar trebui să ne facă viața mai ușoară dar care parcă stau mai mult pe hârtie decât în realitate, evaluează șansele de finalizare ale unor proiecte considerabile.
Conform incluirilor că sunt necesare, atât tunelul Momaia între Curtea de Argeș și Tigveni, care s-ar închide în 2026, dar și cele „pentru urși” care se conturează între Deva și Lugoj, ar trebui să fie gata pe la finalul anului 2026 sau 2027, dar iată că toate acestea sunt într-o continuă telenovelă!”
Să nu uităm că și în Valea Oltului, suntem abia la faza excavațiilor pentru tunelul Robești, și ce să zic, se îmbină povești de necrezut, cu promisiuni de finalizare în ani, dar cu factori necunoscuți care întunecă viitorul. Proiecte de zeci de milioane de euro sau mai bine zis, buni bani! Se tot așteaptă și alții, chiar și 2030-2031, dar cine știe, poate va fi mai repede, sau am putea să ne facem o idee cu cel mai lung tunel din A1 care ar urma să fie gata prin 2029, dar asta e iarăși o promisiune cu multe „poate” în spate..
Tunelul Poiana, cu lungimea sa de 1,7 km, ar putea fi un exemplu de succes, sprijinit de tehnologii de ultimă generație, cu cârtițe care își vor face treaba rapid din Italia, dar va reuși oare să ia fața tunelului Meseș, cel care bate recordurile prin lungimea sa? Aici e o întrebare retorică… sau nu?
Nu uitați că în cadrul acestor lucrări se impune o răbdare proverbială, și că e puțin complicat de tot din cauza accesului limitat. Adică, până ajungem în subteran, ce ne facem? Toate tunelurile acestea necesită soluții imediate și abordări strategice, iar întârzierile sunt la ordinea zilei. Există deja temeri legate de aceste construcții, dar oare sunt ele legitime sau doar frici nejustificate?
Și acum, doamnelor și domnilor, să știți că acele tuneluri mai lungi de 1 km sunt povestiri de 4-5 ani de muncă, dar în subteran s-ar putea să găsim și surprize neplăcute, cum ar fi soluri moale! Deci, îi mai dăm noi cu optimismul suprafeței, dar să nu uităm că provocările sunt foarte reale. Oare câte din aceste tuneluri vor rămâne un mit urban și câte vor ajunge să fie construite cu adevărat?
