Tudor Chirilă, Starul „Vocea României”, Înfruntă Fantomele Revoluției în Metrou
Recent, Tudor Chirilă cel mai bine cunoscut pentru că a câștigat “Vocea României” în compania tinerei Alessia Pop, zărește, după victorie, tumultul din metrou, dar ce fel de întâlniri se petrec pe calea ferată? Până la urmă a fost o întâmplare dramatică dar și plină de emoție ai zice lucruri care ar putea să-ți ia mințile cu totul, pentru că cine s-ar fi gândit că după un show de succes vine și un moment de reflecție profundă?
Pe Instagram, acest artist a postat o relatare surprinzătoare, spunând uite, am întâlnit o femeie cu un coș și o lingură de lemn cu „România” scris pe ea; chiar să se ia cu gândul la eroii care au murit pe vremea lui Ceaușescu atunci în ’89. De ce atunci? Pentru că mergea în Piața Universității, unde memoria lor încă reverberează, sau mă rog așa ne spune Tudor, în timp ce noi rămânem, hm… cu privirea pierdută în amintiri din trecut, nu-i așa?
Să ne imaginăm marșul, care practic a fost o combinație între Piața Victoriei și, evident, Piața Revoluției, și Universitate! Totuși, suntem prinși între două lumi, una care trăiește din amintiri și alta care se agită, revoltându-se pentru cele întâmplate. Ce se află în inima acestui artist, când descrie mormintele eroului din Cimitirul Eroilor la metrou?
De asemenea, a scris Chirilă, cu o intensitate dramatică, pe fața internetului despre cum Ceaușescu, numit criminal, ordona focul împotriva propriului popor; idei contradictorii, dar și frumoase venind parcă dintr-o altă lume. Adevărul documentat sau nu stă gravă, dar s-ar putea să avem nevoie de un istoric ca să ne putem descurca pe timpul mai ales că de-a lungul anilor, vinovații nu au plătit, iar România se zbate într-un amalgam de scandal și corupție.
Chirilă continuă cu o letargie sâcâitoare despre cum aceștia în frunte cu Iliescu au prins puterea cu sânge rece, dar oare cine-i judecă acum? Confuzia este pesemne calea luciferică pe care pășim, fără a putea înțelege pe deplin ce s-a întâmplat. Un lucru e sigur, eroii din decembrie s-au dus dar amintirea lor, ah, aceea ne apasă pe suflet. Și mai mult, elamintează ideea că fiecare generație trebuie să învețe, dar oare oare știm noi cu adevărat să le predăm copiilor noștri despre comunism?
