Trahița diplomatică sau Un pas spre armistițiu?
Cu mâna așezată pe piept și un zâmbet în colțul gurii, Witkoff a înclinat capul în semn de respect imediat ce liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, a pășit în sală. Momentul a fost amplu dezbătut, mai ales de cei care acuză o aproapiere prea mare între acestia și Moscova. Întâlnirea, desfășurată la Sankt Petersburg, a durat peste patru ore și a avut loc în contextul eforturilor neoficiale ale fostului președinte Donald Trump de a media un armistițiu în conflictul ruso-ucrainean.
Într-o postare publicată pe rețeaua sa Truth Social, Trump s-a arătat nemulțumit de ritmul negocierilor: “Rusia trebuie să acționeze. Prea mulți oameni mor săptămânal într-un război groaznic și fără sens.” Apelul său vine în contextul în care echipa sa explorează soluții diplomatice alternative la poziția oficială a Washingtonului. În centrul acestor propuneri s-ar fi aflat o schiță controversată privind o posibilă structurare a Ucrainei post-război, similare Berlinului de după 1945.
Generalul în retragere Keith Kellogg, numit de Trump reprezentant special pentru Ucraina, a fost citat de publicația The Times cu o declarație explozivă: ideea ca Ucraina să fie împărțită temporar în zone de control internațional. Conform articolului, propunerea ar fi vizat prezența trupelor britanice și franceze în vest și menținerea armatei ruse în estul ocupat.
Europa își afirmă sprijinul pentru Ucraina, anunțând un nou pachet de asistență militară în valoare de 21 miliarde de euro. Germania, principalul contributor, va oferi 11 miliarde de euro în următorii patru ani, potrivit ministrului apărării Boris Pistorius.
Într-un an considerat crucial pentru soarta războiului, Germania va trimite patru sisteme moderne de apărare antiaeriană IRIS-T și peste 300 de rachete, demonstrând un angajament ferm. Cu toate acestea, niciunul dintre acești factori nu pare să ajute la stabilizarea unei situații care continuă să fie confuză și neclară.
