Trump și negocierile cu Iranul în contextul protestelor interne și al represiunii
LEAD: Într-o declarație recentă făcută la bordul aeronavei Air Force One, președintele american Donald Trump a confirmat că liderii iranieni au solicitat negocieri, în contextul unor proteste masive care au zguduit Iranul în ultimele săptămâni. Această situație tensionată a fost amplificată de represiunile violente împotriva protestatarilor, ceea ce a determinat SUA să ia în considerare acțiuni suplimentare pentru a-i sprijini pe aceștia și a aborda criza din regiune.
Trump a declarat că Iranul ar putea fi deschis la discuții, dar a subliniat că Statele Unite ar putea fi nevoite să acționeze înainte de o eventuală întâlnire, având în vedere intensificarea protestelor interne. “Cred că s-au săturat să fie bătuți de Statele Unite”, a afirmat el, referindu-se la atacurile israeliene asupra programului nuclear iranian, care au beneficiat de sprijinul militar al SUA. Președintele a menționat că Teheranul a depășit o “linia roșie” în cadrul represiunii împotriva protestatarilor și a indicat că armata analizează “opțiuni foarte puternice” în acest context.
Detalii Specifice
Trump nu a detaliat subiectele care ar putea fi discutate cu Iranul, dar a reamintit că anul trecut, au avut loc discuții indirecte între Teheran și trimisul special al SUA, Steve Witkoff, pe tema programului nuclear. În acest climat de instabilitate, guvernul iranian a instituit o blocadă aproape totală a internetului, iar Trump a sugerat că SUA ar putea oferi ajutor protestatarilor pentru a accesa internetul prin satelit, inclusiv prin serviciul Starlink operat de SpaceX.
Trump a avertizat în mod repetat Iranul să nu recurgă la violență împotriva protestatarilor, afirmând că “îi vom lovi foarte tare” în cazul în care regimul iranian “începe să ucidă oameni, așa cum au făcut-o în trecut”. Conform Human Rights Activists News Agency (HRANA), cel puțin 544 de persoane au fost ucise în timpul protestelor din ultimele 15 zile, iar ONG-ul Iran Human Rights (IHR) a confirmat moartea a cel puțin 192 de protestatari, estimând că numărul real al victimelor ar putea fi semnificativ mai mare.
Protestele au început pe 28 decembrie, inițial ca o reacție la creșterea costului vieții, dar s-au transformat rapid într-o mișcare mai largă de contestare a guvernului iranian, reprezentând una dintre cele mai mari provocări pentru regimul de la Teheran de la Revoluția Islamică din 1979. Autoritățile iraniene au impus o blocare a internetului, care durează de peste 72 de ore, conform ONG-ului de monitorizare a securității cibernetice Netblocks.
Reza Pahlavi, fiul fostului șah și o figură proeminentă a opoziției iraniene în exil, a îndemnat forțele armate și de securitate să se alăture protestatarilor. În reacție, guvernul iranian a decretat trei zile de doliu național pentru “martirii rezistenței”, referindu-se în special la membrii forțelor de securitate uciși. Deși oficialii guvernamentali afirmă că înțeleg cerințele economice ale protestatarilor, ei denunță din ce în ce mai mult “insurgenții” pe care îi consideră manipulați de puteri străine, în special Statele Unite și Israel.
Președintele Massoud Pezeshkian a invitat populația să participe la un “marș al rezistenței” pentru a condamna violența, pe care o atribuie “criminalilor teroriști urbani”.
UE pregătește noi sancțiuni împotriva Iranului
Într-un alt context, șefa diplomației Uniunii Europene, Kaja Kallas, a anunțat că este pregătită să propună noi sancțiuni împotriva Iranului ca răspuns la reprimarea brutală a protestatarilor. Kallas a declarat că Uniunea Europeană are deja în vigoare sancțiuni ample împotriva Iranului, vizând persoanele responsabile pentru abuzuri grave ale drepturilor omului și pentru activități de proliferare nucleară.
“Sunt gata să propun sancțiuni suplimentare ca răspuns la reprimarea brutală a protestatarilor de către regim”, a adăugat ea. Aceste măsuri ar putea include interdicții de călătorie și înghețarea activelor pentru cei responsabili de violențele împotriva manifestanților. Kallas a subliniat că iranienii își asumă riscuri mari pentru a-și face vocile auzite, în timp ce regimul continuă să răspundă cu brutalitate la proteste.
Revoltele din Iran au fost declanșate de nemulțumirile legate de situația economică precară și s-au transformat într-o contestare generalizată a guvernului Republicii Islamice și a ghidului suprem, ayatollahul Ali Khamenei. Aceste manifestații s-au extins rapid în întreaga țară, începând din 28 decembrie, când comercianții au ieșit în stradă din cauza creșterii prețurilor și a deprecierii monedei naționale.
