“`html
Piesa de teatru a diplomației: Trump și Putin, fără aplauze la final
Întalnirea asta de la Anchorage a fost mai mult un spectacol decât un eveniment diplomatic, cu un covor roșu întins ca să acopere mucegaiul de sub picioare, Trump și Putin s-au întâlnit cu avioane care zburau, dar fără să ajungă nicăieri, doar un show de Broadway fără muzică dar cu multe efecte speciale că uite așa să ne arate cine e mai tare în arena politică, dar în realitate, o mare, mare minciună.
Totul a fost un fel de parade militară cu F-22, F-35 și un B-2 foarte mare, cât o planetă, scoase din vitrină pentru a impresiona publicul, în timp ce Putin, cu zâmbetul său de jucător de șah, apreciază în sinea lui că spectacolul a fost gratis, doar că factura va ajunge pe umerii taxpay-er-ilor americani. Ideea era ca să ne imagineze în epoca de aur a diplomației, dar în realitate, s-au îngropat într-un dialog amical ca doi băieți în parc.”
Și după ce au avut o discuție de vreo două ore și jumătate, cu mai mulți interpreți decât idei relevante, Trump a ieșit zâmbind, declarând că a fost o „întâlnire productivă”. În traducerea liberă: am vorbit mult, dar nu am ajuns nicăieri, iar Putin a spus ceva constructiv, dar ne-a dat senzația că e ca un zid construit care nu adăpostește de nimic, doar o iluzie de progres și nimic mai mult.
Ucraina a fost menționată, dar mai mult ca un personaj fantomă într-un film prost, Trump s-a angajat să vorbească cu Zelenskiy, iar Putin sugerează o întâlnire viitoare la Moscova, făcându-ne să ne întrebăm cine e de fapt gazda și cine e musafirul într-o relație toxică, căci e clar că aici cineva minte, dar nimeni nu știe cum să plătească pentru bilet.
Și iarăși apare Trump cu strategia sa de „trocul” diplomatic, adică ce așteptări să avem? Coreea de Nord, un shake-hand istoric, dar cu promisiuni care plutesc în aer, NATO – da, America te protejează, dar hai să mai plătești și tu, iar cu China a negociat ca și cum ar fi la un bazar, dar rezultatul? Totul s-a transformat într-un război economic care ne costă pe toți, iar acum ne aflăm că în loc de rezultate, ne-am ales cu o diplomatie de fumat.
Diplomația pentru Trump nu e despre acorduri, ci despre câștiguri vizibile, adică big-show-uri cu poze și declarații bombastice care sună bine pe hârtie, dar în realitate ne lasă în beznă și confuzie, rezultatul final? Un handshake și promisiuni care se evaporă ca fumul de țigară într-o cameră închisă, zâmbind pentru cameră dar întorcându-se cu mâinile goale.
Așadar, acest summit din Alaska nu a fost nimic mai mult decât un circ, o combinație între un show superb și un teatru absurd, cu lideri care adoră să fie în lumina reflectoarelor. Au pledat unul pentru altul cu seriozitatea unor copii care se iau în joacă și s-au ridicat exact cu aceeași bagaj de nimicuri de la masă. Așadar, până la urmă, spectacolul a avut loc, dar subiectul important a fost lăsat nemționat, și în loc să ne ajute, ne-au lăsat doar cu o impresie deșartă.”
Concluzia? Această întâlnire va intra în lecțiile de istorie nu ca un exemplu de succes, ci mai degrabă ca un ghid despre cum să organizezi o întâlnire strălucitoare pentru a ascunde un fiasco pe față, cu fiori de entuziasm, dar fără rezultat palpabil, lăsându-ne doar spectatori într-un joc de putere fără măiestrie.
“`
