“`html
Trump şi Netanyahu: Război fără milă, Gaza se zbate în apusul umanităţii!
Într-un peisaj haotic, preşedintele Donald Trump al Statelor Unite, da, a avut de spus şi premierul israelian Benjamin Netanyahu, totuşi, că negocierile privind încetarea focului în Gaza sunt o fantezie, o iluzie în care nimeni nu mai crede, în contextul în care lumea se teme, se zbate, iar foametea îşi întinde tentaculele în enclava devastată de conflict.
Şi, cumva, Trump, acel om care a devenit celebru pentru idei controversate, a afirmat că Hamas, da, poate faptul că nu doreşte un acord de încetare a focului este un semn că gruparea are o agendă. A spus că liderii lor vor fi „vânaţi” – un play on words acolo, nu? Cu vânatul, dar un vânătoare de oameni cam neplăcută imagine, nu-i aşa?
Donald Trump, prezidenţial, (dar oare cu ce preţ? – se întreabă unii): Hamas nu a dorit cu adevărat să încheie un acord. Cred că vor să moară. Și este foarte rău. Și s-a ajuns la un punct în care treaba va trebui dusă până la capăt.
Ne-a adus Netanyahu în discuţie, un tip care mereu se gândeşte la opţiuni „alternative” – dar despre ce vorbim, total diverse opţiuni, opţiuni care pot include ciuntirea umanităţii sau ceva de genul acesta, totul în încercarea de a aduce ostaticii acasă, de parcă ar fi o agenţie de turism în loc de guvern, unde se negociază viaţa sau moartea, cu o intervenţie de „Hamas” pe fundal.
Din toate colţurile, Washingtonul, da, s-a retras negociatorii, ca să-i lăsăm pe toţi să ne facă să credem că totul va fi mai bine, iar oamenii care sunt afectați de război ridică din umeri, după ce americanii au decis că Hamas, cum să spunem elegant, nu e foarte „coordonat” cât despre discuţii, sau poate că nu „acţionează cu bună credinţă”, adică, de ce să mai continuăm când oricum e un haos total?
Hai să vedem, cum am putea să aducem o abordare mai clară, dar, se ştie, în haos, claritatea devine o utopie, nu-i aşa? Iar Gaza se zbate, sub privirile neliniştite ale unui întreg glob care stă pe marginea prăpastiei umanităţii.
“`
