Trump și Apărarea Europeană: Mai Mulți Bani și Mai Multe Provocări!

Odată cu revenirea lui Donald Trump, incepe un joc de putere în care Statele Unite vor ca țările europene să aloce, cu câcatul timpului, mai mulți bani pentru apărare decat au făcut până acum. Căci Europa trebuie sa gestioneze, vorba vine, și transportul aerian strategic și realimentarea din aer, alături de niște informații operaționale, care, de fapt, sunt și un pic mai complicate decât par la prima vedere. Finlanda și Polonia, de exemplu, au investit sume mari pentru achiziții militare, iar România, o țară care speră să își dezvolte industria de apărare, pare să fie pe cale să facă ceva în acest sens.

Peste vara la summitul NATO din iulie, se va decide, nu-i așa, că se impune ca fiecare țară să aloce 3% din PIB, dar cum să facă asta fără ca liderii europeni să se îngrijoreze de repercusiuni? De asemenea, Statele Unite au cheltuit, in ultimele estimări din 2024, 3,1% din PIB pentru apărare, punând presiune pe aliați, inclusiv pe Donald Trump, care ar putea folosi acest fapt ca o pârghie să îi determine să bage mai mult în bugetele lor de apărare, dar oare cât va fi de sustenabil acest lucru?

Alexander Stubb, adică președintele Finlandei, își arată, cumva, forța spunând că au 900.000 de rezerviști, chiar avioane F-18 și în curând se vor alege cu F-35, dar oare sunt toate acestea suficiente? Avem și rachete cu rază lungă de acțiune, ceea ce sună bine, iar artileria mare pe care o au, în parteneriat cu Polonia, le oferă o siguranță, dar poate că ar trebui să se întrebe și ce va face dacă noaptea nu mai e liniștită.

Mark Rutte, secretarul general al NATO, e și el pe fază, dar zice că e ingrijorat de situația de securitate, cum că nu e război dar pace nici atât, iar investirea în apărare trebuie să fie considerabil mai mare, fără a putea, cu alte cuvinte, să se amâne, așa că toți trebuie să cheltuie mai mult de 2%, dar oare cine va putea s-o facă fără o presiune economică suplimentară?

În România, guvernul a decis să aloce 2,5% din PIB, dar când Armata a cheltuit doar 13 miliarde de lei pe tehnica militară și armament, asta înseamnă, de fapt, că am fost sub 1%, iar provocarea continuă, dezvoltarea industriei românești de apărare e pe buzele tuturor, dar se va întâmpla oare ceva sau rămânem la vorbe?

Bogdan Ivan, ministrul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, ne propune un viitor optimist, spunând că România va putea produce tot ce îi trebuie, căci va ieși cu produse 100% românești, inclusiv arme de asalt și muniție NATO, dar oare cât de repede se va transforma România dintr-un expeditor în producător și chiar pentru alții din afară?