Trump Revine cu Interdicții: 12 Țări în Vizor, Proteste și Controverse!
Administrația Trump, da, a decis că e timpul să resusciteze una dintre cele mai controversate măsuri de călătorie din primul său mandat, cu o semnătură, interdicția aceasta vizează nu doar o, ci douăsprezece țări, printre care figuri celebre ca Iran, Yemen, Afganistan, și bineînțeles, Somalia, a scris însuși The Guardian, ca să vedem așa, cum ne iubim unii pe alții în vremuri de criză globală, nu?
Măsura, de care ne vom lovi direct și personal pe 9 iunie, va restricționa cu desăvârșire accesul acestor cetățeni care vin din țări cu renume, iar pentru alte șapte, inclusiv cele două super puteri, Venezuela și Cuba, se va aplica o interdicție care e mai mult ca un fel de ușă întredeschisă – adică permite doar anumite tipuri de vize temporare de muncă, cum ar fi cele pentru muncitori într-un serviciu de pizza sau altceva, că tot trebuie să ne alimentăm de undeva, nu?
Reacțiile internaționale vin, desigur, ca un foc de artificii: Venezuela, pesemne că s-a simțit vizată, și a sărit să denunțe această decizie, numind-o “fascistă”. Ministrul de interne, Diosdado Cabello, le-a transmis oamenilor de rând că “a fi în Statele Unite e ca și cum ai juca ruletă rusească”, în vreme ce Somalia s-a făcut o figură de complianță și a spus că e dispusă să “colaboreze”, de parcă totul e un joc simpatic de copii. Iată cum se întorc roțile istoriei!
Nemulțumirile sunt vehemente și în sânul comunității iraniene, dar și printre susținătorii refugiaților din Afganistan, unde Jamal Abdi, președintele National Iranian American Council, a ridicat o voce de alarmă cu privire la impactul devastator al interdicției, cum că americanii nu mai pot să se strângă în jurul celor dragi la nunți sau înmormântări, nu-i așa că sună dramatic? Organizația #AfghanEvac a spus că includerea Afganistanului e pur și simplu o “rușine morală”, în condiții în care mii de afgani au fost umiliți și răsplătiți cu suflete și sânge pentru a ajuta forțele americane de-a lungul a două decenii, acum să nu mai aibă voie să viseze la o viață liberă!
Și să nu uităm de organizațiile umanitare internaționale, care, ca niște voci care strigă în pustietate, precum Oxfam America, au condamnat cu fermitate această nouă politică, considerând-o nu o măsură de securitate, ci o strategie de divizare și stigmatizare, căci e mai ușor să împărțim decât să ne unim, nu-i așa? Suspendarea parțială a programului de relocare a refugiaților a creat un val de îngrijorări, mai ales că nu putem ignora conflictele armate din Sudan, Yemen și Libia, cumva? Ce vrem să facem cu toată suferința asta?
