Trump vrea Groenlanda! Capturarea lui Maduro stârnește temeri în Scandinavia
Într-o mișcare ciudată și surprinzătoare, Trump, care e foarte activ pe Twitter dar și în conferințele de presă, a ieșit cu declarații bombă după ce forțele speciale americane, adică aceia cu jocuri de culise și strategii neștiute, au prins pe președintele Venezuelei, Maduro, atrăgând atenția asupra intențiilor Americii de a ‘supraveghea’ guvernarea dintr-o țară sud-americană bogată în petrol, dar focusul n-a rămas doar pe asta, căci, în timpul acestor turbulențe, Groenlanda a început să sune din ce în ce mai mult ca un pământ de vânătoare pentru Trump.
Desigur, nu e nimic nou sub soare, căci Trump a bătut monedă pe ideea de a ‘prelua’ Groenlanda din 2019, când a fost președinte. Duminică, mai exact într-un interviu cu revista The Atlantic, el a declarat cu aplomb că: „Avem nevoie de Groenlanda, absolut. Avem nevoie de ea pentru apărare”, susținând astfel o viziune în care insula ar deveni pur și simplu o extensie a apărării americane.
Pe de altă parte, premierul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, s-a arătat extrem de deranjat de aceste idei, expunându-le pe Facebook unde a spus că: „Amenințările, presiunile și discuțiile despre anexare nu au ce căuta între prieteni”, cu accente puternice de indignare. Cam atât de mult s-a săturat el, cu o simplitate vizibilă în exprimare, și a punctat clar că e gata să pună capăt acestor ‘fantezii’.
Contextul devine și mai colorat când ne uităm la „misiunea” pe care Trump a desemnat-o pentru guvernatorul Louisiana, Jeff Landry, care evident că s-a întors cu propuneri îndrăznețe, în timp ce poziția strategică a Groenlandei între Europa și America de Nord, plus resursele minerale o fac o comoară națională și o piatră de moară în fața imensei coroane chinezești.
La scurt timp, liderii din nordul Europei și cei baltici s-au grăbit să ofere sprijin Danemarcei, lăsând să se înțeleagă că atacul asupra Groenlandei nu va fi tolerat, de exemplu, președintele Finlandei a spus direct că „Nimeni nu decide pentru Groenlanda și Danemarca în afară de Groenlanda și Danemarca însăși.”, adică un mesaj clar de unitate, dar fără a le lua prea în serios ambițiile americane.
În timp ce Franța s-a arătat, cumva, solidară, președintele Macron a subliniat încă din iunie trecut că Groenlanda nu este un obiect de expediție, ci un loc unde ‘ambițiile prădătoare’ sunt inacceptabile, deci deja se conturează un front de apărare în jurul acestei insule.
Iar prim-ministrul danez Mette Frederiksen a declarat că tot ce a spus Trump legat de necesitatea preluării Groenlandei „nu au absolut niciun sens”, un răspuns care, deși clar, lasă loc de interpretări. Și, între noi fie vorba, cine știe ce va mai urma în jocurile de putere?
