“`html
Trump și Putin în oglinda istoriei: Se repetă greșelile lui Chamberlain?
Cu doar câteva ore înainte de întâlnirea față în față cu Vladimir Putin, Donald Trump e comparat cu Neville Chamberlain, cel care i-a cedat Cehoslovacia lui Hitler la începutul anului 1938, iar asta ridică multe întrebări în Europa despre viitorul întâlnirii lor, astfel că se manifestă temeri serioase că Trump ar putea face o greșeală similară, în timp ce el se percepe drept un „om al păcii” care vânează cu o intensitate aproape obsesivă Premiul Nobel pentru Pace, iar Le Monde a și publicat asta.
Astăzi, pe 15 august, Trump se întâlnește cu Putin în Alaska și unii lideri europeni deja fac paralele între comportamentul lui și deciziile luate de Chamberlain și Paul Daladier, însă Trump pur și simplu nu pare să-i pese acum de comparațiile astea, mai ales că deja a fost văzut cum a afirmat că nu poate să fie „politician” pentru Nobel, deși, ironic, continuă să discute despre el.
„Ei nu îmi vor da niciodată Premiul Nobel pentru Pace,” a susținut Trump în fața premierului israelian Netanyahu, iar de atunci insistă că și-l merită, totuși, pare mai mult o dorință să ne dăm seama de incapacitatea sa de a obține recunoaștere, despre care nu suntem atât de siguri dacă e drept sau greșit, având în vedere că fostul prim-ministru britanic Chamberlain a fost văzut ca un trădător după 1938.”
Chamberlain: Un simbol al slăbiciunii în fața agresorului
Neville Chamberlain a fost prim-ministru între 1937 și 1940, iar istoria îl judecă pentru că a ales calea „împăciuirii” și a acceptat anexarea Cehoslovaciei, promițând că va asigura pacea, dar realitatea a arătat complet altceva, și cu siguranță nu a fost o victorie diplomatică, ci doar o capitulare și un pas, care a contribuit la izbucnirea războiului mondial, lăsând o umbră asupra deciziilor sale.
Trump clamează realizări dar cu o umbră de ambiguitate
Însă, Trump se autodefinește ca un apărător al păcii, lăudându-se că este primul președinte care nu a trimis trupe în războaie, de la Carter încoace, dar oare cât e adevăr și cât e spectacol în declarațiile sale? Căci odată întors la Casa Albă, a început cu amenințări privind Groenlanda și Canalul Panama, lăsând pe toată lumea cu un sentiment de confuzie, în timp ce Bill Gates critică deciziile sale care afectează ajutoarele pentru cei mai săraci, datorită reducerii programelor USAID.
La 20 iunie, pe rețeaua sa Truth Social, a anunțat un „tratate minunat” între Congo și Rwanda, deși, nimeni nu a putut verifica succesul acestuia, astfel că, este un întreg joc de imagine și de supoziții, căci nu toate „realizările” sunt confirmate, India respingând implicarea americană în mezalianța cu Pakistanul, așadar totul e foarte subiectiv.
Susținători și frustrări în spatele cortinei
Cu toate că mai mulți lideri internaționali i-au propus candidatura la Nobel, precum Netanyahu sau premieri din țări ca Cambodgia și Azerbaidjan, Trump pare frustrat vizavi de faptul că Obama a obținut același premiu, afirmând că, „dacă mă chema Obama, mi-ar fi dat Premiul Nobel în 10 secunde”, reflecție care sugerează o competiție pe mai multe fronturi, mai ales că cei care îl susțin creează un vaccin împotriva criticilor ce i se aduc.
Trump a început discuții cu oficiali norvegieni, chiar suna direct la sursă, tocmai pentru a sonda posibilitatea de a obține Nobelul, iar întrebările care stau pe buzele tuturor sunt: oare va reuși el să îmbine diplomatia cu showbiz-ul și să-și asigure locul pe podiumul Nobel?
Premiul Nobel pentru Pace, ca o distincție anuală, adusă celor care contribuie la pacea mondială, este un obiectiv pe care Trump îl are în cap, chiar dacă realizările sale rămân discutabile și necunoscute multora. Cine va câștiga în final viziunea lui Trump sau realitatea înconjurătoare?
“`
