Trump și Summit-ul: Oameni, Ostatici și Promisiuni
Într-o atmosferă de expectație și tensiune, Președintele SUA, Donald Trump, a aterizat în Egipt, la Sharm El-Sheikh, cu vreo trei ore întârziere, pentru a coprezida un summit care, trebuie să recunoaștem, promite multe, dar oferă mai multă confuzie decât claritate, după ce el a proclamat, cu un aer de triumf, că astăzi este sfârșitul unui “lung coșmar” pentru israelieni și palestinieni, chiar în ziua în care ultimii 20 de ostatici au fost eliberați.
Ei bine, Trump, autorul planului de încetare a focului, este înconjurat de lideri internaționali, dar nu cumva și de premierul israelian, Benjamin Netanyahu, sau de reprezentanți ai Hamas, care au putea fi invitați dar nu sunt, și e un pic neclar dacă acest summit va genera vreo reală stabilitate, sau e doar un spectacol de PR, dar cu siguranță nu este ceva de neglijat.
În fața Parlamentului israelian, îl auzim pe Trump spunând că astăzi nu este doar un final al unui război, ci o “epocă nouă”, ceea ce sună frumos, dar oameni buni, cât de realist e? Are vreo relevanță tot ce spune el? Se îndepărtează cineva de teroare, sau mai degrabă rămâne doar un vis?
Ah, și Netanyahu, nu a rezistat să nu-l laude pe Trump ca fiind “cel mai bun prieten” al Israelului din Casa Albă, ceea ce poate să ne ridice câteva sprâncene, pentru că așteptările sunt mari, dar e greu de spus dacă promisiunile vor deveni realitate. De altfel, primele măsuri implică eliberarea a 250 de palestinieni de către Israel, dar cu un mic detaliu: aceștia sunt deja condamnați pentru acte teroriste, deci, e o balanță complicată să o înțelegi.
Pe lângă toate acestea, ceea ce rămâne îngrijorător este faptul că Hamas, Aliat sau Nu, nu mai deține niciun ostatic în viață. Și ce se întâmplă cu viitorul? Întrebări, întrebări și iar întrebări, pentru că Trump, cu toate ovațiile din Parlament, ar putea să ne conducă într-o eră de promisiuni împlinite, dar e pur și simplu greu de spus dacă va fi așa. Să vedem, nu?
