Trump și Groenlanda: O Bătălie Geopolitică sau o Fantezie Militară?
Într-o mișcare care a lăsat multe capitale europene cu ochii mari, declarațiile sagace ale lui Trump, împreună cu consilierii lui ultra-importanți, au detonat un haos diplomatic, provocând reacții care pot fi considerate cele mai dure de până acum, Danemarca deci a tras un semnal de alarmă: atacurile militare ar putea arunca NATO în aer, dar totul a fost generat de evenimentele uluitoare din Venezuela, acolo unde președintele Nicolás Maduro a fost capturat militar.
Groenlanda, un teritoriu cu o bogăție naturală colosală și cu o populație care ar putea fi numărată pe degetele de la o mână, se află pe radarul lui Trump încă de pe vremea primului său mandat, având în vedere că ideea de a o cumpăra de la Danemarca nu a fost nicidecum o noutate, dar din păcate, Danemarca a opus un refuz categoric, fără discuții suplimentare.
Resursele de acolo sunt copleșitoare: diamante, grafit, litiu, cupru, nichel, galiu, până și petrol, dar și metale rare precum neodimul și disproziul, și, evident, China și Rusia își joacă cărțile prin posesia acestor resurse. În acest context în care Groenlanda se află în zona GIUK Gap, esențială pentru monitorizarea mișcărilor navale rusești în Atlanticul de Nord, Trump a venit cu afirmații bombastice că zona este plină de nave ruse și chineze, pe care oficialii europeni le-au respins eficient pentru că, da, există activitate, dar nu e ca și cum ar fi o invazie la ușa noastră.
Se știe că americanii au o bază militară pe insulă, Pituffik Space Base, un relicvar din Războiul Rece care este folosită pentru diverse misiuni, de la apărarea antirachetă la supraveghere în cosmos, dar Karoline Leavitt, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, a afirmat că preluarea Groenlandei este „o mare prioritate de securitate națională”, lăsând loc întrebărilor despre care sunt „opțiunile” armatei americane în acest context strategic.
Luni seara, Marco Rubio a informat legislatorii că retorica extravagantă face parte dintr-o campanie mai ampla de presiune asupra Danemarcei pentru a o convinge să renunțe la Groenlanda, ceea ce ridică întrebări despre justiția acestei poziții.
Răspunsul Danez – O Landmark în Tensiuni Diplomate
Cu o istorie de peste 300 de ani, Groenlanda este parte a Danemarcei, ca o colonie și ulterior ca teritoriu autonom, dar acum se va discuta despre o autonomie mai mare, deși politica externă și apărarea sunt în continuare atribuții daneze, așa că da, Danemarca s-a opus idee de vânzare repetată a insulei, lăsând ușa deschisă colaborărilor pentru creșterea prezenței americane.
După ce planurile de achiziție propuse de Trump au adus un plus de tensiune pe firmamentul diplomatiei, Danemarca a fost tare ca stânca, spunând clar – insula nu este de vânzare, dar sunt dornici să colaboreze în securitate, în vreme ce Copenhaga a anunțat o creștere de 13,7 miliarde de dolari în bugetul pentru apărare în Arctica spre final de an.
Între timp, Trump a făcut comentarii uluitoare după capturarea lui Maduro, afirmând, cu nonșalanță: „Să discutăm despre Groenlanda într-o lună.” Premierul danez a simțit nevoia să reacționeze dur: orice intervenție militară a SUA ar putea să ducă la sfârșitul NATO și al securității europene, o poziție extrem de serioasă.
Mai multe țări europene au intrat pe fir, semnând o declarație comună în sprijinul Danemarcei, afirmând că „inviolabilitatea frontierelor” este fundamentală, iar „Groenlanda aparține groenlandezilor” – canadienii și olandezii le-au dat giruri în acest sens.
Ce Părere Au Locuitorii Groenlandei Despre Această Tensiune?
Cu o populație de aproximativ 57.000, din care majoritatea sunt inuiți, groanlendzii au afirmat categoric, în sondajele recente, că nu sunt deloc de acord cu ideea de a fi anexat la Statele Unite, în timp ce mulți își doresc independența de Danemarca, ceea ce ridică iarăși multe întrebări despre viitorul insulei.
Localnicii, interviuri făcute de Washington Post, au declarat clar: „Pământul nu e de vânzare”, iar liderii lor insistă că sunt deschiși la investiții dar nu la pierderea suveranității, o situație clară dar complicată.
Premierul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, a încercat să calmeze spiritele: „Nu ne aflăm într-o etapă în care să ne imaginăm o preluare bruscă”, a spus el, subliniind că SUA nu pot pur și simplu să preia Groenlanda ca pe un simple teritoriu.
