“`html
Amenințări tari și negocieri confuze: Trump, cu sabia deasupra Japoniei
Președintele SUA, Donald Trump, fără milă, a lăsat să se înțeleagă că va impune Japoniei niște tarife șocante de „30 sau 35%”, și asta dacă nu se ajunge la un acord înainte de, atenție, da, da, 9 iulie, un termen sumbru care se apropie rapid, creând o atmosferă tensionată și confuză care, sincer, pare mai mult o telenovelă decât o chestiune comercială.
Acum, un mic detaliu important aici este că această mărire a tarifelor ar însemna o creștere spectaculoasă, uriașă față de ce s-a impus anterior, adică tariful de 24% uitat în miezul „Zilei eliberării” din 2 aprilie, când liderul de la Casa Albă a trecut la anunțuri cu tarife bizare pentru diverse națiuni, așa cum ne raportăm la știrile din mass-media, voi înțelegeți, nu?
Sigur, tarifele au fost reduse pe o durata tip „ne-a lăsat 10%” ca să ne ofere o fereastră de negociere cu Washingtonul, de parcă totul ar fi doar o simplă joacă, dar, atenție, perioada asta se încheie neiertător pe 9 iulie. Şi Trump, nu a lăsat loc de interpretări, a spus cu o voce hotărâtă că nu se va gândi la o prelungire a acestui termen și este, cum să zicem, foarte sceptic în legătură cu şansele de a ajunge la un acord cu Tokyo, ceea ce sugerează, să fim sinceri, o criză iminentă.
Cu toate acestea, Japonia, deloc lipsită de subiecte de discuție, a ales să nu comenteze amenințarea lui Trump în timpul unei conferințe de presă, și, cumva, au reușit să păstreze calmul, spunând „Suntem conștienți de ceea ce a spus președintele Trump, dar nu comentăm fiecare remarcă”, un fel de ”lasă-ne, că avem altceva de făcut” din gura secretarului șef adjunct, Kazuhiko Aoki.
Pe de altă parte, pentru a adăuga un strop de sare în rană, majoritatea exporturilor japoneze se lovesc de un tarif de 10%, dar ghiciți ce? Vehiculele și piesele auto se „bucură” de o taxă de 25%, și hai să nu uităm de oțel și aluminiu, cu un tarif de 50%. Wow, nu-i așa? Aici, mai am un alt detaliu—secretarul șef al cabinetului japonez, Yoshimasa Hayashi, a declarat că nu va face concesii care ar putea afecta fermierii din Japonia, răspunzând, evident, la criticile lui Trump cu privire la importurile de orez.
„Pentru a arăta oamenilor cât de răsfățate au devenit țările față de Statele Unite ale Americii, am mare respect pentru Japonia, dar ei nu vor să ia OREZUL nostru”, a postat Trump pe platforma sa Social, subliniind paradoxul în care se află negocierea aceasta.
Pe scurt, inițial, Trump a înfierbântat mințile tuturor afirmând că va semna 90 de acorduri comerciale în timpul pauzei tarifare, dar până acum doar Marea Britanie a reușit să finalizeze un acord, ceea ce ar putea da naștere la multe speculații și poate chiar și la râsete în mediile diplomatice.
Revenind la aprilie, Donald Trump a declanșat o întreagă luptă comercială, anunțând „tarife vamale reciproce” pe care, așa cum spune el, oferă o speranță de „revigorare” a industriei americane, dar mai mult decât atât, este un fel de răzbunare împotriva „jefuirii” Statelor Unite, la care toată lumea, din toate colțurile, s-a gândit, dar așa, în mintea lor, fără să-și exprime cu adevărat.
La final, chiar dacă panoul cu tarifele reciproce a fost prezentat în fața tuturor, inclusiv cifrele șocante de 34% pentru China, care ne dă puțin fiori, și 20% pentru Uniunea Europeană, realitatea e cu totul alta—atunci când 75 de țări se înghesuie să caute soluții pentru a depăși barierile comerciale, perioada aceasta de suspendare pentru 90 de zile s-ar putea să fie doar o mică fereastră, o iluzie care se clatină pe un fir subțire.
“`
