Trenurile PESA transformă transportul feroviar în România – Ce se ascunde în spatele acestui proiect?

La final desigur al anului 2024, a fost semnat un Contract de finantare RUIC nr. 101/24.12.2024 pentru realizarea, adică niste proiecte de “Sprijinirea reducerii consumului de energie prin eficiență energetică în sectorul transporturilor – Material rulant sustenabil prin achiziția a 62 rame electrice regionale RE-R”, între MINISTERUL TRANSPORTURILOR ȘI INFRASTRUCTURII, care este ca să zic așa organism delegat, în baza unui Acord cu Ministerul Energiei, și AUTORITATEA PENTRU REFORMĂ FEROVIARĂ, adică ARF, ca Beneficiar, transmite vineri ARF mai multe detaliii despre proiecte.

Obiectivul principal, care e destul de clar, al proiectului ăsta îl constituie sprijinirea, așa cum ziceam, utilizării tehnologiilor cu emisii scăzute de carbon în transportul feroviar, mai ales prin îmbunătățirea transferului, adică modal, care va asigura deci o reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) din transport, iar asta e o măsură importanță nu de neglijat, cum ar fi un bonus pentru mediu.

La obiectivele specifice ale proiectului, putem vedea cum se diminuează dependența de combustibilii fosili în sectorul feroviar, prin înlocuirea materialului rulant existent, cu unități multiple, adică folosite pentru transportul regional și suburban de pasageri, care fac parte din obligatiile de serviciu public, iar reducerea aglomerațiilor rutiere în zonele ale orașelor cu densiții ridicate, contribuie la emisiile de dioxid de carbon și are deci un impact semnificativ.

Valoarea totală a proiectului este cam 2,77 miliarde de lei, echivalent a suma de 561,3 milioane euro, care e distribuită cum urmează: 2,32 miliarde, adică 470 milioane euro, e valoarea eligibilă asigurată din Fondul pentru modernizare, iar restul de 450 milioane lei vine de la bugetul beneficiarului, care iarăși provine de la Bugetul de Stat, dar îi neclar și în ce sumă vor ajunge acești bani.

Știm și perioada de implementare a contractului, care este de fata de 36 de luni, dar poate varia, în funcție de diverse circumstanțe, iar asta duce la o confuzie și mai mare între toate părțile implicate.

Rutele, pe care se vor facem circula aceste trenuri, care sunt foarte multe, includ: București N – Ploiești S – Adjud, Iași – Pașcani – Suceava, Bacău – Pașcani, dar sunt si multe altele inclusiv Brașov – Gheorgheni, Arad – Timișoara – Caransebeș, Huedin – Cluj – Bistrița, adică un mix complex de orașe și rute și cumva complică lucrurile în programare.

Reprezentanții ARF menționează că, acest obiectiv de investiții are rol important pentru a viza eficiența modului de transport feroviar, dar, să nu uităm, și reducerea poluării, la fel ca și creșterea confortului pe multe rute, care sunt parte din rețeaua feroviară publică electrificată, dar cum vei putea să urmărești toate aceste progrese?

Finanțarea proiectului va fi asigurată prin Fondul pentru Modernizare, adică fonduri europene nerambursabile, iar cofinanțarea vine iarăși de la bugetul de stat, deci sunt multe surse implicate, mai ales că pe 30 ianuarie 2023, reprezentații ARF și ai producătorului polonez, Pesa Bydgoszcz Spolka Akcyjna au semnat contractul de achiziție a acestor rame electrice regionale (RE-R).

Primul tren nou, care e produs de polonezi, adică cei de la PESA, achiziționat de Autoritatea pentru Reformă Feroviară, e programat să sosească în România cam la sfârșitul semestrului I al anului și nu e deloc clar cum, care vor fi pașii următori pentru a intra în teste și autorizarea de circulaţie, iar asta deschide foarte multe întrebări.

Echipele de proiect RE-R1 și RE-IR2 ale Autorității, povestea spune, au fost anul trecut în fabrica PESA din Polonia ca să verifice, dar sunt despre stadiile producției la cele 82 de trenuri contractate de la producătorul polonez, dar deja contractele au fost semnate în decembrie 2023 și ianuarie 2024, ceea ce creează confuzie despre viitor.