Trenurile cu hidrogen din România: O poveste cu multe goluri

Controversa trenurilor cu hidrogen din România continuă să capteze atenția opiniei publice, cu declarații contradictorii și incertitudini care planează asupra acestui proiect ambițios. Premierul Marcel Ciolacu a declarat recent că există o „renegociere” în curs, arătând cu degetul spre lipsa de implicare a producătorilor din Europa, care se pare că nu sunt încă pregătiți pentru o astfel de tehnologie. Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, susține că a fost organizată de trei ori o licitație pentru achiziția trenurilor cu hidrogen, însă fără succes, deoarece producătorii nu au depus nicio ofertă.

„Nu există niciun tren cu hidrogen”, a declarat Ciolacu, într-un interviu acordat recent, subliniind o realitate neașteptată. Această lipsă de interes a producătorilor ar putea avea o explicație logică: tehnologia trenurilor cu hidrogen nu este încă complet dezvoltată și nu există o cerere suficientă la nivel global pentru a justifica o investiție masivă din partea producătorilor.

Grindeanu a adăugat că problema nu este specifică României, ci se regăsește la nivel european. El a propus ca cei 360 de milioane de euro alocați din PNRR pentru trenurile cu hidrogen să fie redirecționați către finanțarea unor proiecte de infrastructură rutieră, mai precis autostrăzi. Această propunere a fost întâmpinată cu scepticism de către unii specialiști, care consideră că banii alocați pentru transportul feroviar ar trebui să rămână dedicați acestui sector.

O nouă problemă apare în discuție: dacă România va pierde finanțarea din PNRR pentru trenurile cu hidrogen. Grindeanu a negat această posibilitate, declarând că a obținut deja aprobarea de a transfera finanțarea către Fondul de Modernizare. Cu toate acestea, această soluție pare a fi doar o variantă de rezervă, pentru a nu pierde banii alocați din PNRR.

Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF) susține că există producători de material rulant interesați de a participa la licitația pentru achiziția de trenuri pe hidrogen, dar cu condiția ca achiziția de hidrogen să fie separată de achiziția de vehicule și mentenanță, pentru a reduce riscurile pe care ar trebui să și le asume furnizorul.

Această separare a achiziției a fost implementată, însă ultima licitație din mai 2024 a fost anulată, din cauza lipsei de oferte conforme. O situație similară s-a întâmplat și în toamna anului trecut, când a fost anulată o altă licitație pentru 12 trenuri cu hidrogen, deoarece singura ofertă depusă, cea a Alstom, a fost respinsă ca neconformă.

Cu toate aceste eșecuri, Guvernul pare hotărât să continue demersurile pentru achiziția trenurilor cu hidrogen, chiar dacă tehnologia nu este încă maturată. Există o serie de linii neelectrificate în România, unde trenurile cu hidrogen ar putea fi o soluție viabilă, însă întrebarea principală este dacă aceste linii vor fi modernizate și electrificate în viitorul apropiat.

Liniile neelectrificate pe care ar fi trebuit să circule cele 12 automotoare sunt: București – Pitești, București – Aeroportul International Henri Coandă, București – Târgoviște, București – Pitesti – Slatina – Craiova, și Pitesti – Curtea de Argeș.

În concluzie, proiectul trenurilor cu hidrogen din România se află la un moment critic. Tehnologia nu este încă la maturitate, iar lipsa de interes a producătorilor pune sub semnul întrebării viabilitatea acestui proiect. Rămâne de văzut dacă Guvernul va reuși să găsească o soluție viabilă pentru implementarea acestui proiect, având în vedere resursele financiare limitate și riscurile asociate cu o tehnologie care este încă în dezvoltare.

TAGS: trenuri cu hidrogen, PNRR, transport feroviar, infrastructură, Sorin Grindeanu, Marcel Ciolacu, licitație, Fondul de Modernizare, Alstom, Autoritatea pentru Reformă Feroviară