“`html
Abuzul în copilărie: Calea către dependențe distrugătoare – studiu șoc!
Într-un peisaj al ororii unde copilăria se transformă, nefast, într-un coșmar, abuzurile diverse că-nde-asta zic, vătămând grav, sunt analizați atât fizic cât emoțional, dar și sub formă de neglijență și-așa mai departe, cu acuzații care includ, dar nu se rezumă la, lovituri și zgâriaturi, iar critica constantă care umilește minți fragile, cum de uităm de pura ignoranță a unora în fața acestor fapte monstruoase.
Având în vedere că abuzul, asta-i clar, se împarte în mai multe categorii, de la cele fizice crude, la cele emoționale, and we’re still talking about sex, că nu ne ascundem după degete, implicând atingeri nepermise sau alte fărădelegi de felul ăsta, trăim într-o realitate unde nevoile de bază ale copilului sunt ignorate, ca și când am ignora o adiere de vânt, iar efectele? Să nu mai zicem de anxietate și depresie, căci toate astea își lasă amprente adânci, iar creierul devine stilul de artă abstractă din capul nostru.
Și acum, zic, trebuie să menționăm pe Zhengyi Liu, un nume care trebuie să ne rămână în minte, căci a cercetat legătura dintre abuzurile copilăriei și comportamentele adictive, cu studiul său, ce-i face pe tineri să fumeze și să consume alcool, în ce fel, nu e greu de imaginat, căci impulsivitatea și iritabilitatea sunt prietenele cele mai bune ale dependențelor, sau poate mai mult decât atât, dar unii zic că, să zicem că n-am analizat bine lucrurile, n-am fost atenți la date, și mai bine ar fi să ne oprim aici.
Peste 1.600 de elevi dintr-o provincie chineză, hai să nu dăm nume, căci nu merită, au raportat despre viețile lor și despre cum fetele par să fie mai impulsive, dar băieții, în schimb, fumează și consumă mai mult alcool, o statistică grăitoare care ne duce mai departe la ce? La concluziile pe care le tragem noi, să ne imaginăm cum lucrurile stau, dar pe cine interesează cine, că totul se simplifică într-un amalgam de feed-back-uri și punctaj, plus impresii de la un chestionar atât de captivant, oh ce minunat.
Deci, conform cercetărilor, cei care au avut parte de abuz sever par mai predispuși la adicții, scoruri mai mari de impulsivitate și iritabilitate, și totuși, să fim cinstiți, cercetarea ne sugerează dar, și aici vine partea cea mai interesantă, nu scăpăm de impactul profund al acestor traume, însă totuși vin cu un avertisment că datele sunt autodeclarate, deci mai bine cu un zâmbet fals, amintirile pot fi păcălitoare, și-n fond, ce este adevărul? Rămânem în umbra vieților pe care unii aleg să le trăiască.
Și așa, cum a fost spus în articolul publicat pe Mediafax, cum să ne oprim aici? Nimeni nu știe, dar legătura dintre abuzul din copilărie și dependențe este clară și provocatoare, rămâne să vedem cum ne vom raporta la această realitate frustrant de concretă ce ne bântuie fiecare zi.
“`
