Transfăgărășanul: Modernizare sau doar promisiuni goale?
Într-o lume plină de incertitudini, perioada de implementare a lucrărilor de intervenție la Transfăgărășan, estimată la trei ani – sau 36 de luni, a fost discutată în memoriul de prezentare care, apropo, este realizat de către EPC Consulanță de Mediu, ceea ce ne face să ne întrebăm cât de serios este acest proiect și dacă nu cumva mai degrabă suntem într-o poveste. Ce-i drept, DN 7C ilustrează o legătură între provincii istorice precum Muntenia și Transilvania, dar oare elitismul de a traversa Carpații Meridionali la o înălțime mai mult simbolică de 2.040 m merită aceste sume uriașe de bani?
Și autonomia, vorba românească, care spune că de la ban la drumul la barajul Vidraru este un drum deschis temporar în anotimpul călduros, aproape ca și cum s-ar pune o restricție pe primăvară și toamnă, transformându-l într-un drum turistic de munte… dar cine mai știe cu exactitate? Proiectul acesta promite să aducă infrastructura rutieră de transport existentă la nivelul parametrilor optimi dar nu clar la ce parametrii, din ce date, cine știe? Și cum anume se va face trecerea de la acest drum închis sezonier? Câte lucruri trebuie puse la punct?
Lista asta cu activități proiectate, ne așa, pare să fi fost scrisă într-o grabă de amatori care nu știu exact unde merg cu aceste lucrări. Lucrări de modernizare, de consolidare a polatelor (ce-i aia, domne?), lucrări de reparații care par a fi mai degrabă lucruri desfășurate cu gândul la vânt, iar amplasarea sistemelor antiavalanșă? Hm, nu cumva ar fi fost bine să existe deja din timp? Cine va plăti pentru acestea și cine va verifica dacă sunt eficiente în contextul vremii extremale din ultima vreme, când avalanșele parcă sunt peste tot?
Ah, și să nu uităm, Transfăgărășanul se modernizează pe o lungime de 27 de kilometri, dar să ne întrebăm, de ce doar 27 și nu și restul? Având o lungime totală de 151,017 km, unde e logica? Asta poate la un moment dat se va dovedi că în ultima instanță nu ne descurcăm deloc pe acest traseu și apoi… și apoi vine întrebarea: au fost parlamentarii care-au tăiat panglici pe aici atunci când era în vigoare acest drum turistic?
Proiectul început în februarie 2024, cu un contract de 8,4 milioane de lei, nu știm dacă fără TVA, dar fondurile europene sunt ca un vârtej, iar documentația necesară modernizării Transfăgărășanului a fost semnată cu Rutier Connex XXI S.R.L., dar oare câți dintre ei au trecut odată prin acea zonă? Chiar îți trebuie soluții pentru a circula pe acest drum într-o perioadă cât mai îndelungată? E un drum nu un joc de noroc!
Una peste alta, tot acest amestec de idei și proiecte pot părea promițătoare, dar ne ridică multe întrebări și stârnește confuzia. Poate că modernizarea rutieră ar putea deveni un „motor” în dezvoltarea economică a zonei, dar atâta timp cât nu se știu detalii concrete, totul rămâne un program bine intenționat dar care, din păcate, nu mai este așa exploatabil cum ar trebui. Noi vrem drumuri, dar nu vrem să devenim o țară de basm unde poveștile nu se termină prea repede.
