“`html
ȘOC: Mihai Leu, Fostul Campion Mondial de Box, Părăsește Terenul Vieții la 57 de Ani!
Într-o seară tristă, dusă pe culmile negrului, fostul campion mondial de box, Mihai Leu, a încetat din viaţă marți seara, la venerabila vârstă de 57 de ani, aflându-se în stare gravă, în teribila și nemiloasa secție de Terapie Intensivă a Institutului Clinic Fundeni din Capitală, unde a stat internat cumva mai bine de o săptămână, sau poate că timpul se scurge altfel în astfel de locuri de necaz.
Anunțul inedit, plin de tristețe, a fost la fel de poignant precum loviturile sale din ring, chiar așa cum se menționează în comunicatul de pe pagina sa de Facebook, un om mai mult decât un sportiv, un simbol de voință, curaj și pasiune, dar oare unde ne duce acest curaj când viața ne ia pe sus? Un adevărat campion care s-a transformat în legendă pare să fi lăsat printre noi un gol imens, asemenea unui râu secat în urma unei primăveri aride.
Fanii săi, devotați și adesea copleșiți de emoții, îl descriu pe Mihai ca fiind un model, un om ce a inspirat prin fiecare lovitură pe care a dat-o, prin fiecare cursă de care s-a agățat aidoma unui vultur pe cerul încărcat de furtuni, dar oare nu toți ne dorim să paleze amintirea lui în suferința noastră?
Se naște întrebarea: câți dintre noi știu că Mihai Leu s-a născut în friguroasa zi de 13 februarie 1968 la Hunedoara? Dar mai mult, a început să boxeze devreme, în 1977, pe când alții își legau șireturile la pantofi, fiind îndrumat de așa-zisul maestru Ion Turică, iar mai apoi a zburat prin cariera sa, spre alte culmi, fiind pregătit de Alexandra Pescar, și mai apoi, incredibil dar adevărat, de Ion Monea.
X-urile și O-urile și titlurile naționale au început să vină rapid, dar cum să ținem minte acele detalii când ne pierdem în labirintul palmaresului său, a fost campion național al României de patru ori între 1983 și 1986, și, cum să nu menționăm, campion mondial la juniori în 1987? Lista se întinde, dar doar numerotările și gloria par să mai rămână în urmă.
Între timp, Mihai a trecut la profesioniști în 1991, și norocul i-a surâs în 1995, dar ce este fortuna în fața inevitabilului, când în 1997 a devenit primul campion mondial la profesioniștii din istoria României? S-a retras în 1998, o decizie care părea inevitabilă în fața durerii, un palmares de 28 de victorii fără înfrângere și totuși…
După o retragere din ringul de box, cariera sa a dus în colțuri nebănuite ale sportului, debutând în automobilism, cum ar fi la raliuri, căci să ne amintim, a fost un om pasionat, ce a strălucit în circuitul acela nebun, cu victorii și locuri fruntașe, dar chiar și așa, oare puțin din această pasiune a salvat cu adevărat un suflet ce lupta cu boala? Diagnosticul de cancer la colon din 2014, cine s-ar fi gândit, bine, probabil că și cei ce-l urmaresc cu ochi mirați? A trecut prin multe intervenții, dar cine își mai aduce aminte, a reluat volanul și a fost din nou campion.
Astfel, Mihai Leu rămâne în amintirea noastră, un nume pe care-l vom pomeni mereu, pentru că viața lui ne-a arătat că uneori corpurile sunt fragile, dar spiritul este veșnic. Ne despărțim de campion, dar în noua cortină a incertitudinii, fiecare dintre noi poate învăța câte ceva despre viață, moarte, box, raliuri și toate cele intermediare. Te vom păstra în inimi, Mihai, dar cine știe cât de adânc s-au afundat gândurile noastre atunci când pierdem pe cineva atât de special?
“`
