Tragedia Căminului-Spital Moreni–Țuicani: 535 de Vieți Pierdute în Umbră și Nepăsare
Lead: Moartea a 535 de copii și tineri între 1970 și 1997 la Căminul-spital pentru deficienți nerecuperabili Moreni–Țuicani a fost adusă în atenția autorităților printr-un denunț penal înaintat de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER), evidențiind un sistem de tratamente neomenoase care a afectat profund viețile celor vulnerabili.
Ce s-a întâmplat
Pe 29 ianuarie, IICCMER a depus un denunț penal la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, documentând moartea a 535 de copii și tineri internați la Căminul-spital Moreni–Țuicani, administrat de stat. Instituția, care a funcționat inițial ca spital chirurgical pentru copii și apoi ca centru pentru copii neuropsihici, s-a transformat într-un loc de suferință extremă, cu o rată de mortalitate ce a depășit 70% în special în anii ’80. Între 1970 și 1997, mulți dintre cei internați proveneau din leagănele de copii din Arad și Satu Mare, iar datele arată că peste jumătate dintre aceștia au murit în această instituție.
Vocea celor implicați
Florin Soare, coordonatorul investigației, a subliniat gravitatea situației: „Ceea ce s-a întâmplat cu acei copii este absolut inuman și profund condamnabil. Din probele pe care le-am adunat, rezultă clar că acești copii nu aveau nicio șansă de supraviețuire în condițiile în care au fost ținuți și tratați.”. De asemenea, Daniel Șandru, președintele executiv al IICCMER, a declarat: „România riscă să rămână repetentă la examenul justiției de tranziție”, subliniind necesitatea recunoașterii oficiale a victimelor și a memoriei celor uciși în aceste locuri.
Context
Acest denunț penal vine într-un moment în care România se confruntă cu provocări legate de recunoașterea și reparația victimelor comunismului. Conform datelor, 497 dintre decedați erau minori, iar 38 erau tineri care rămăseseră în instituție. Cauzele deceselor au fost frecvent malnutriția severă, bronhopneumonia și lipsa îngrijirilor medicale adecvate, toate acestea într-un mediu degradant, care reflectă o criză sistemică în îngrijirea copiilor vulnerabili.
Ce urmează
Denunțul penal nu doar că aduce la lumină aceste atrocități, dar identifică și persoanele care ar putea fi responsabile pentru regimul inuman aplicat la Moreni–Țuicani. Autoritățile sunt chemate să trateze cu seriozitate aceste anchete și să onoreze memoria victimelor, oferind supraviețuitorilor statutul de victime ale comunismului, ca formă minimă de reparație morală. Această problemă necesită o reacție promptă din partea statului român pentru a preveni ca astfel de tragedii să fie uitate.
