Tragedia din fotbal: Moartea lui Franz Beckenbauer l-a îndurerat pe Cornel Dinu
Germania și întreaga lume a fotbalului sunt în doliu, odată cu trecerea în neființă a unei adevărate legende. Franz Beckenbauer, supranumit “Kaiserul” pentru talentele sale remarcabile pe teren, a pierdut lupta cu boala și a murit în data de 7 ianuarie. Fostul mare fotbalist, laureat al Cupei Mondiale atât ca jucător în 1974, cât și ca antrenor în 1990, a lăsat o urmă profundă în inimile tuturor iubitorilor sportului rege.
Cornel Dinu își exprimă tristețea
Cornel Dinu, una dintre personalitățile marcante ale fotbalului românesc, a fost profund afectat de vestea tristă a decesului lui Franz Beckenbauer. Într-un interviu acordat fanilor FANATIK, Dinu a mărturisit că moartea fostului jucător german îl face să se gândească la cunoscutul poem “Ne ducem toți” scris de Serghei Esenin.
“A fost un model de fotbalist, o adevărată valoare și o figură a eleganței. Stilul său inovator de joc, în care un libero avansa pe teren cu mingea la picior, a creat o superioritate pentru echipa sa. M-a inspirat personal prin stilul său unic, mai ales că am fost impresionat de prestația sa în finala Cupei Mondiale din 1966, când juca cu o mână accidentată, brațul fiindu-i lipit de piept”, a adăugat Dinu.
Cornel Dinu a avut ocazia să joace de două ori împotriva lui Beckenbauer și să-l cunoască personal. Totodată, în martie 1990, naționala României a avut un meci caritabil împotriva lui Bayern München, iar aceasta a fost o oportunitate pentru cei doi fotbaliști să discute și să-și împărtășească experiențele.
Se știa că Beckenbauer era bolnav de ceva vreme și dispăruse din viața publică de aproximativ zece ani, retrăgându-se în Salzburg, orașul care îi era cel mai drag, pentru a se bucura de muzica lui Mozart. Pe teren, muzica lui Beckenbauer se manifesta printr-un calm extraordinar. Dispariția sa a adus aminte de celebrele versuri ale lui Esenin care exprimă trecerea noastră inevitabilă către un destin necunoscut.
Versurile dorite de Dinu în acest context sunt sugestive și pline de tristețe:
- Ne ducem toți câte puțin, mereu,
- Către-un liman de tihnă și-mpăcare,
- Poate curând va trebui și eu
- Bulendrele să-mi strâng pentru plecare
Aprecierile și regretele pentru Franz Beckenbauer continuă să curgă din partea fanilor și a foștilor colegi de echipă. În aceste momente de durere, comunitatea fotbalistică rămâne unită și plină de recunoștință pentru contribuția inestimabilă a lui Beckenbauer la evoluția și dezvoltarea fotbalului.
Urmăriți știrea și pentru cele mai recente actualizări.
