Traficul de Persoane – O Realitate Dureroasă pentru Copiii Români

În fiecare zi, conform statisticilor din ultimii cinci ani, se înregistrează un nou caz în care un copil român devine victima traficului de persoane, potrivit unei cercetări efectuate în România de organizația Justice and Care Romania. Studiul relevă că aceste victime sunt adolescenți cu vârste între 14-15 ani, proveniți din medii rurale și familii cu venituri reduse.

Investigația, desfășurată în intervalul decembrie 2023 – iunie 2024 de Justice and Care Romania, cu sprijinul unei echipe de cercetare de la University of Greenwich, Old Royal Naval College, dezvăluie profilul copilului-victimă, al familiei și al comunității din care aceștia provin.

Concluziile arată că “copilul victimă este de sex feminin, cu vârsta medie de 14-15 ani, ce provine din mediul rural. Acesta vine dintr-o familie mono sau biparentală, cu venituri scăzute, însă nu neapărat sărăcită. Hipersexualizarea comportamentală și vestimentară se evidențiază, iar părinții o percep adesea ca pe o maturizare. Utilizarea tehnologiei digitale și a rețelelor de socializare sunt frecvente. Deși adolecenta poate distinge între bine și rău, lipsa autonomiei împiedică opunerea la riscuri și comportamentele dăunătoare, fapt ce îi împiedică identificarea ca victimă.”

Profilul familiei din care provine copilul-victimă ilustrează că aceștia, în majoritatea cazurilor, nu provin din familii în care părinții au plecat în străinătate sau din sistemul de protecție a copilului. Familia este adesea mono sau biparentală, cu unu sau mai mulți copii, și se confruntă cu dificultăți de comunicare și încredere cu aceștia.

Un aspect semnificativ dezvăluit de studiu subliniază că familia, în nevoia de bani, poate ignora traseul și activitățile copilului, fiind indiferentă la destinația și acțiunile acestuia, cu condiția să nu mai aibă responsabilitatea asupra sa. În unele situații, copilul devine chiar sursă de venit pentru familie, acceptându-se exploatarea și traficul pentru câștiguri financiare. Normalizarea devianței în cadrul familiei și lipsa de înțelegere a tehnologiei digitale contribuie la riscurile de recrutare și exploatare online a copiilor.

Traficul de Copii prevalent în Medii Rurale

Comunitățile afectate de traficul de copii sunt predominant rurale, caracterizate de o absență a moralității și de o lipsă de implicare pro-socială sau proactivă. Lipsa încrederii în autoritățile locale, împreună cu incapacitatea administrativă și absența de reactivitate accentuează acest fenomen.

În aceste medii, muncitorii copii nu mai sunt văzuți ca mijloc de a scăpa de sărăcie sau de a-și asigura existența, iar încrederea în instituțiile locale este scăzută. Simetria comportamentală a abandonului comunității reflectă lipsa de acțiune a autorităților. Cercetarea corelează traficul de copii cu angajamentul autorităților pentru stoparea acestei practici.

Desi sunt stabilite 6 niveluri de protecție a copiilor traficați, în realitate, funcționalitatea celor mai de jos nivele este deficitară. Lipsa sprijinului familial, comunitar și instituțional pentru copilul vulnerabil și subfinanțarea autorităților locale în domeniul protecției sociale amplifică problema traficului de copii. Normalizarea devianței în familie și în comunitate prezintă riscuri suplimentare de exploatare.

Specialiștii atrag atenția asupra faptului că normalizarea devianței și accesul generalizat la tehnologia digitală crește prevalența recrutării și exploatării online, în ciuda eforturilor educaționale. Datele oficiale din ultimii cinci ani indică faptul că 1.525 de copii au căzut victime traficului de persoane, cu copiii reprezentând aproximativ 50% din totalul victimelor traficului de persoane din România.