Traficul de muncitori asiatici din România către Europa creează controverse
Operațiunile firmelor de recrutare din România care aduc muncitori asiatici în țară și ulterior îi facilitează să plece către alte țări europene au stârnit o serie de controverse în societatea românească. Aceste companii, deseori fără istoric solid, obțin avize de muncă pentru sute de migranți, fără a monitoriza efectiv dacă aceștia desfășoară activități la angajatorii pentru care ar fi venit inițial, detaliază o investigație realizată de Rise Project.
Rețeaua de trafic de persoane presupune ca muncitorii asiatici să plătească sume semnificative pentru a veni să lucreze în România. Cel puțin unul dintre aceste cazuri a fost expus de publicația menționată, referindu-se la experiența lui Ahmed, originar din Bangladesh, care a fost adus în țară în vederea angajării. După ce a constatat că este victima unei înșelătorii din partea angajatorului său, Ahmed a luat decizia de a recurge la ajutorul traficanților de persoane pentru a părăsi țara.
Ahmed a declarat că, în cele 6 luni de muncă în România, nu i s-au plătit diverse drepturi, cum ar fi masa, orele suplimentare sau concediul. Nemulțumit de situație, a ales să fugă din țară. Asemenea lui, mulți alți muncitori din Bangladesh se confruntă cu aceleași probleme, fiind lipsiți de soluții, fapt ce îi determină să recurgă la soluții ilegale precum traiul clandestin în alte țări europene.
Abedin, un alt muncitor asiatic, sosit inițial în România în 2023, însoțit de mai mulți prieteni, a relatat că aceștia au fost dezamăgiți de nivelul scăzut al salariilor și că majoritatea colegilor săi au părăsit țara. Deși a fost plasat la o companie multinațională, bărbatul susține că este plătit sub nivelul salariului minim pe economie, fapt ce ridică semne de întrebare cu privire la corectitudinea practicilor de angajare din partea companiilor intermediare.
Un aspect interesant subliniat în investigație este legat de grupul Mecler din Arad, care a fost implicat în aducerea muncitorilor asiatici în România. Conform informațiilor disponibile, grupul, condus oficial de Floare Goroholinschi, este subiectul unei anchete DIICOT legate de trafic de migranți și spălare de bani. Persoana vizată în mod special este Sorin Gabriel Tivadar, membru al grupului și candidat PSD, care se prezintă la Consiliul Local Orțișoara din județul Timiș.
Ridicând suspiciuni privind practicile sale, Mecler HR este acuzată de a recruta personal din afara UE pentru diverse industrii precum construcții, HORECA, agricultură sau automotive. Veniturile anuale considerabile obținute din această activitate aduc în prim-plan serioase întrebări referitoare la legalitatea și etica companiei.
Un alt nume implicat în această controversă este fostul polițist de la Doi și-un sfert, Dan Vasile, care, după ce a fost concediat din poliție, a înființat o firmă de recrutare. Acesta se află acum într-un conflict legal, fiind implicat în acuzații de trafic de persoane legate de facilitarea ieșirii muncitorilor asiatici din România către alte destinații europene.
Procurorii au relevat că începând cu anul 2022 a fost pusă în practică o nouă metodă de trafic de persoane, care implica introducerea acestora în România sub pretextul avizelor de muncă, dar cu intenția reală de a-i trimite către țări membre ale spațiului Schengen. De asemenea, se menționează că gruparea a facilitat șederea unor cetățeni străini, al căror termen de ședere expirase, mituind funcționari de la Inspectoratul General pentru Imigrări din Caraș-Severin.
Anual, aproximativ 100.000 de muncitori străini ajung în România, de la începutul anului 2022, în contextul unui evident deficit de forță de muncă, cauzat de plecarea masivă a milioane de români în străinătate. Situația tensionată îi determină pe unii migranți să caute soluții extreme, fie să plece în alte orașe, fie să trăiască în condiții precare până reușesc să fie angajați de alte firme intermediare, totul contra cost și cu riscul de a se implica în rețele de trafic de persoane.
Specialiști în combaterea traficului de persoane atrag atenția asupra asemănării dintre modul de operare al firmelor de recrutare și al traficanților, subliniind că aceste activități ar trebui interzise, iar intermediarii implicați ar trebui sancționați conform legii. Situația devine din ce în ce mai gravă, cu muncitorii migranți fiind supuși unor condiții inumane și fiind exploatați economic până la limita suportabilității.
Un alt aspect dezvăluit în această investigație vizează apariția unor „oportuniști” în domeniul importului de forță de muncă, așa cum menționează Corina Constantin, vicepreședinte al Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă (PIFM). Firmele nou-înființate profită de lipsa unor reglementări clare din partea statului român, accesând sute de muncitori care sunt aduși ulterior în țară, complicând astfel procesul de import de forță de muncă pentru angajatorii onești care respectă legea și etica în afaceri.
În contextul creșterii preocupărilor legate de traficul de migranți, numărul persoanelor trimise în judecată pentru această infracțiune a crescut semnificativ de la sub 200 de persoane în 2021, la aproape 470 în 2023, conform datelor oficiale ale Ministerului Public. Totodată, instituțiile responsabile, precum Inspectoratul General pentru Imigrări, se confruntă cu provocări tot mai mari, mai ales în contextul intensificării eforturilor muncitorilor asiatici de a pleca din România către alte destinații.
Așadar, fenomenul traficului de muncitori asiatici din România către alte țări europene a generat ample dezbateri în societate și a atras atenția autorităților asupra necesității reglementării stricte a acestui domeniu. Problemele generate de practicile ilegale și imorale ale unor companii de recrutare creează un climat de insecuritate și dispreț față de drepturile fundamentale ale muncitorilor, alimentând astfel spirala de exploatare și nelegalități în sectorul muncii.
