Naşterea Maicii Domnului, cunoscută ca “Sfânta Maria Mică”, reprezintă momentul în care se schimbă anotimpul agrar, de la vară la toamnă. Această sărbătoare marchează, de asemenea, începutul unor activităţi tradiţionale, inclusiv culegerea plantelor şi a fructelor cu proprietăţi vindecătoare, bătaia nucilor, culesul viilor şi semănatul de toamnă al grâului, orzului şi secarei.
Conform tradiţiei populare, în ziua Naşterii Maicii Domnului, precum şi în orice mare praznic, este bine să nu te ocupi de treburi gospodăreşti, spălarea rufelor şi curăţenia casei fiind amânate pentru a evita atragerea energiilor negative.
În rândul populaţiei, există credinţa că în această zi rugăciunile femeilor care doresc să devină mame sau care sunt deja însărcinate vor fi cu atenţie ascultate de către Fecioara Maria, ajutându-le să aibă o naştere uşoară şi fericită. De asemenea, cei care doresc să se căsătorească se pot ruga Maicii Domnului pentru a-şi găsi perechea potrivită.
Credincioşii aprind lumânările în faţa icoanei Fecioarei Maria şi împart fructele toamnei în memoria celor decedaţi în această zi. Această tradiţie simbolizează respectul faţă de tradiţia creştină și păstrarea legăturii cu cei dragi care au trecut în nefiinţă.
Naşterea Maicii Domnului (8 septembrie), Intrarea în biserică (21 noiembrie), Buna Vestire (25 martie) şi Adormirea Maicii Domnului (15 august) sunt cele patru mari sărbători creştine dedicate Sfintei Fecioare Maria.
