Top Jurnale – Ultima oră: Decesul apreciatului scriitor Ion Vianu
Știrea tragică a decesului medicului psihiatru și autorului Ion Vianu a cutremurat lumea literară. La vârsta de 90 de ani, Ion Vianu s-a stins din viață în Morges, Elveția. Vestea a fost anunțată de către fostul ministru al Culturii, Vlad Alexandrescu, care a transmis durerea făcută publică pe rețelele de socializare: “Ion Vianu/ 15.04.1934, București (România) – 20.06.2024, Morges (Elveția)”.
Adevăratul Om de Cultură: Ion Vianu
Un alt cunoscut politolog, Vladimir Tismăneanu, și-a exprimat profundul regret pentru pierderea lui Ion Vianu. Fiul criticului literar Tudor Vianu, Ion Vianu, s-a născut pe 15 aprilie 1934, la București. După cursurile de filologie clasică, și-a orientat parcursul profesional către medicină.
“O pierdere imensă. Psihiatrul, eseistul, luptătorul pentru drepturile omului, disidentul Ion Vianu a plecat din rândul nostru. Născut într-o familie de distinși intelectuali umaniști, Ion Vianu a fost un simbol al luptei pentru demnitatea umană. A fost un critic al abuzurilor politice utilizând psihiatria. A semnat Apelul Goma. Am avut privilegiul să-l cunosc și să-l admir. Un om drept. Să-i fie odihna ușoară”, a transmis Vladimir Tismăneanu.
Crescut la Clinica Universitară de Psihiatrie din cadrul Spitalului “Obregia” din București, unde a fost și profesor universitar, Ion Vianu a decis să părăsească România în 1977, contestând ferm politizarea psihiatriei în țară.
Ajuns în Elveția, a practicat psihiatria în sectorul privat și s-a implicat activ în protejarea drepturilor omului, în special în domeniul psihiatriei, la nivel internațional.
Colaborator la numeroase publicații străine, Ion Vianu a scris articole și studii de referință despre istoria și filosofia psihiatriei. După Revoluția din 1989, a contribuit activ la Revista “22” și la revista “Lettre Internationale”, editată de Institutul Cultural Român.
Opera literară a lui Ion Vianu
Debutul său în literatură a fost marcat de volumul “Stil și Persoană” (1975). Printre lucrările sale se numără “Introducere în Psihoterapie” (1975), “Amintiri în Dialog. Memorii” (în colaborare cu Matei Călinescu, 1994), “Paramnezii” (2005), “Caietele lui Ozias” (2004) și “Vasiliu, Foi Volante” (2006), ultimele două incluse în ciclul său de romane “Arhiva Durerii și a Mâniei”.
Contribuitor la volumul “De ce m-am Întors în România”, coordonat de Sandra Pralong și apărut în 2010, Ion Vianu a împărtășit povestea sa alături de alte personalități marcante care s-au întors în țară pentru a contribui la evoluția ei.
Pentru volumul “Amor Intellectualis”, publicat la Editura Polirom, Ion Vianu a fost onorat cu Premiul Cartea Anului 2010, acordat de Revista “România Literară”. Totodată, pentru cartea sa “Investigații Mateine. Amintiri”, editată de Editura Polirom, autorul a primit Premiul “Romulus Rusan” pentru anul 2022.
