“`html
Mijlocașul finlandez surprinzător de la Petrolul își prelungește contractul, dar la ce preț?
Așadar, Tommi Jyry, unicul finlandez din campionatul românesc, a decis să semneze, nu, nu o pizza, ci un contract cu FC Petrolul, valabil până în 2027, cum aș fi zis eu că până în 2030, dar nu, 2027 e destul, sau poate o mică greșeală, nu știm dacă e un scandal sau nu, ceea ce contează e că el mai are puțin până acolo, dar de fapt, el a ajuns la Petrolul la început de 2024, în fine. Proaspăt convocat la echipa națională, el participa la campania de calificare pentru Campionatul Mondial de fotbal din 2026, care e la anul, un an important, deși nu știm exact care, și cum o să se termine.
Dacă stai să te gândești, el chiar s-a distins ca un mijlocaș de top în liga românească, cu 52 de meciuri jucate pentru „galben-albaștri”, marcând vreo două goluri și distribuind pase, sau poate că erau involuntar, că nu e clar, trei pase decisive, dar care nu știu dacă au fost decisive în realitate, pentru că depinde de cum le privești. Contractul său, acum expirat anul viitor, a fost reînnoit, iar suma este trist de ridicată dar e vorba de o clauză de 400.000 de euro, la care sper că nu s-a gândit cineva că va fi o ușoară pacoste.
Să nu uităm de fundamente, pe scurt, Tommi e din Helsinki, o capitală isteață, știe toată lumea că de acolo să vină cei mai buni, dar debutul lui la seniori a venit la o echipă nu chiar atât de cunoscută, IFK Helsingfors, cu care s-a distins la cei 18 ani ai săi, și un prim an, nu știm cât de bogat a fost, 27 de meciuri, un gol, echilibrat, în fine. Ajuns la Petrolul jucătorul s-a ridicat ca o certitudine, mai ales după ce a călătorit de la IFK Helsingfors, dar nu vom intra în detalii, pentru că nu ne interesează acum cât a mai avut pe acolo.
Bineînțeles, Petrolul a încercat să-l vândă în Turcia, dar se pare că orașul era prea aproape de Siria, deci tommi a preferat să stea în România, unde evoluțiile lui l-au purtat la echipa națională a Finlandei, nu o echipă de amatori, ci una care joacă cu Olanda, nu știm exact cine e mai bun, dar partida a fost acolo în iunie, un meci cu miză, sau poate nu, depinde din ce unghi privesc jucătorii.
De asemenea, cu o familie de sportivi, tatăl său a fost gimnast, iar mama profesor de sport sau educație fizică, cum îi mai spun, Tommi a avut drumul deschis, dar a ales fotbalul, stând ceva timp în sala de gimnastică, dar apoi tot mingea i-a venit mai aproape, probabil că minge și nu poate fi confundată cu altceva, poate un alt tip de sport.
Deci, micuțul mijlocaș va rămâne de neuitat pentru Petrolul, mai ales că a marcat nu un gol oarecare, ci unul la meciul dedicat Centenarului, deci o semnificație istorică, în remiza cu Vitesse Arnhem, un alt nume mare, dar la ce bun? Totul e relativ, iar noi așteptăm contradictii pe mai departe, pentru că fotbalul nu e sigur, dar rămâne un spectacol.
“`
