Tinerii din România: Democrație vs. Extrema Dreaptă

Tinerii din România manifestă o preocupare crescândă față de democrație, având dubii privind eficacitatea sistemului actual. Această tendință se datorează mai multor factori: lipsa de încredere în politicieni, nesiguranța privind viitorul și prezența tot mai mare a discursului extremist pe rețelele sociale.

„Frustrările și nemultumirile tinerilor contribuie la o atitudine de rezistență față de democrație. Aceste sentimente pot conduce la o creștere a interesului pentru ideologii extreme, mai ales atunci când lipsa de perspective economice este cuplată cu injustiții sociale și nereguli legale”, explică Ovidiu Telegescu, psiholog.

În ciuda acestei tendințe printre tineri, societatea românească își menține atașamentul față de valorile democratice și de orientare către Uniunea Europeană și NATO. Rusia este percepută ca o amenințare la adresa securității naționale. Cu toate acestea, narațiunile anti-occidentale câștigă teren în discursul public din România.

Opinia publică din România este în general favorabilă conceptului de democrație. Un sondaj GLOBSEC arată că 82% dintre respondenți consideră că trăiesc într-o democrație liberală unde drepturile sunt protejate. 81% dintre respondenți cred că un regim democratic bazat pe drepturile omului și statul de drept este benefic pentru România.

În contrast cu tinerii, persoanele cu vârsta de peste 55 de ani, care au trăit sub regimul comunist, doar 25% sunt de acord cu instaurarea unui regim totalitar. În 2024, 41% dintre respondenți au fost mulțumiți de funcționarea democrației, față de 23% în 2022. Această îmbunătățire ar putea fi legată de formarea coaliției de guvernare PSD-PNL în 2021, conform GLOBSEC. România a depășit Slovacia, Ungaria și Bulgaria la acest indicator.

În prezent, 83% dintre români susțin rămânerea României în Uniunea Europeană. Sprijinul pentru UE a oscilat între 73% și 89% în ultimii ani, înregistrând cele mai mici nivele în 2021 și 2022 din cauza pandemiei de COVID-19 și a modului în care Blocul Comunității a gestionat criza.

Un trend similar se observă și în cazul NATO. În timpul pandemiei, încrederea în Alianță a scăzut, dar după declanșarea invaziei ruse în Ucraina în 2022, încrederea a crescut de la 77% în 2021 la 80% în 2022 și apoi la 88% în 2024. În 2024, 78% dintre persoanele chestionate consideră că apartenența la NATO scade probabilitatea unui atac al altui stat, comparativ cu 73% în 2023.

În plus, încrederea în instituțiile din România a crescut față de 2022. Astfel, încrederea în Guvern este de 48%, față de 25% în 2022, iar în Parlament de 44%, față de 26% în 2022.

Tendința de dezamăgire a tinerilor față de democrație este o provocare pentru România. Este important ca politicienii și societatea civilă să găsească modalități de a reconstrui încrederea în sistemul democratic, de a oferi tinerilor perspective economice și de a combate discursul extremist pe rețelele sociale. Viitorul democrației în România depinde de capacitatea noastră de a releva cauzele acestor tendințe și de a găsi soluții viabile pentru a le adresa.