Limba Rusă își Recâștigă Teritoriul în Kiev?!
Într-o țară care se vrea bilingvă dar în care limba ucraineană, madame, este tot mai utilizată de către tineri şi profesori, se pare că aceștia revin la vechile obiceiuri – adică vorbesc rusă între ei, fenomen care parcă ne gândește că suntem într-un cerc vicios, nu? Potrivit unui studiu, 48% din elevii chestionați își desfășoară discuțiile în ucraineană doar între ei, o creștere față de 41% evocată în anul școlar precedent, răsturnând, astfel, consensul absolut din sfera educațională din țară, relatând Deutsche Welle.
Dar, nu toată lumea se bucură de acest progres, nu-i așa? La Kiev, de exemplu, lucrurile nu stau deloc pe roze, având în vedere că numărul elevilor care comunică în ucraineană a scăzut cu 10%, ajungând la o formulă alarmantă de 17%. „Avem un elev care insista să vorbească la ore în rusă, deoarece în familie doar asta auzim”, a explicat Oksana, o profesoară din Kiev, lustruind această problematică învățământului. Unde o fi, vai, educația în toate astea?
Pierderile de limbă patriei au o explicație, zic unii, și anume refugiații: „sunt cei din estul Ucrainei, unde limba rusă era eroină, de aceea vedem că scăderea se face simțită!”, susține Olena Ivanovska, mare specialistă în protecția limbii oficiale și nu doar atât. Conjunctura aceasta nu este de ignorat, mai ales la volumul tinerilor aduși în oraș.
Predilecția a două Limbii în Kiev: o Problemă sau o Normalitate?
De exemplu, un caz particular: o fetiță care inițial vorbește în ucraineană cu profesoarele, dar când tatăl ei ajunge s-o ridice, bum, schimbă limba instantaneu în rusă. Familie de refugiați, ce să mai zici… De ce să te comporți altfel, nu-i așa? Un părinte este convins că toate acestea sunt influențate de conținuturile în rusă care bombardează rețelele sociale și YouTube-ul, influențându-le opiniile, iar jocurile, hei, cam tot în rusă sunt!
Într-un desert statistic, se pare că cam 50% din vorbitorii din Kiev sunt pro-ucrainean, aproximativ 20% pro-rusă și restul pe modul mixt, fără să știe exact unde să se încadreze. Oleksii Antipovici ne dă o dezvăluire: „de facto, numărul celor care discută în rusă e cam de două ori mai mare la Kiev, decât în restul Ucrainei”, învățându-ne că chiar după invazia rusă, revenirea acestei limbi pe străzi nu mai e privită cu aversiune, ci un soi de normalitate socială, o vizibilitate care ne umple de întrebări.
Deci, ce ne facem cu această limbă ce insistă să ne colinde printre gânduri? Rămâne de văzut cum se va desfășura masa informațională și care va fi impactul asupra educației viitoare în contextul național al Ucrainei.
