Tinerii din generația Z și milenialii renunță la rețelele sociale: o mișcare de deconectare post-pandemie
LEAD: Un număr tot mai mare de tineri din generația Z și mileniali aleg să renunțe deliberat la rețelele sociale, într-o mișcare discretă, dar profundă, care redefinește conceptul de „cool” în era digitală. Această tendință, descrisă de experți drept o corecție post-pandemie, este alimentată de epuizarea digitală, presiunea socială online și dorința de a recâștiga controlul asupra propriilor vieți, conform unui raport CNBC.
Matt Richards, un tânăr de 23 de ani care lucrează ca manager de cont, a decis să-și șteargă toate aplicațiile de socializare de pe telefon anul trecut, după ce a realizat că acestea nu îi mai aduc nimic pozitiv. Richards, care a crescut cu smartphone-ul, utilizându-l încă de la 11 ani, a observat rapid beneficii clare, precum o încredere mai mare în sine, relații mai profunde și o scădere a comparațiilor toxice cu ceilalți.
Un tânăr de 23 de ani care a șters tot: „Viața mea s-a schimbat în bine”
„Cred că oamenii pe atunci obișnuiau să ia o pauză de la lumea reală mergând pe telefon, dar acum oamenii iau o pauză de la telefon pentru a petrece timp în lumea reală”, a declarat Richards. Aceasta ilustrează o schimbare fundamentală în modul în care tinerii percep interacțiunea socială și distragerea digitală.
Deconectarea devine virală, paradoxal, pe rețelele sociale
Ironia acestei mișcări constă în faptul că tendința de renunțare la internet a căpătat popularitate chiar pe platforme precum TikTok, unde mii de utilizatori promit să-și șteargă aplicațiile de socializare până în 2026, optând în schimb pentru hobby-uri analogice și relații față în față. După ce a postat pe LinkedIn despre acest fenomen, un jurnalist a primit aproape 100 de răspunsuri de la tineri care au povestit despre detoxifierea digitală, utilizarea telefoanelor cu clapetă, ascultarea de viniluri, tricotatul și întâlnirile în persoană.
Datele confirmă trendul: generația Z se retrage din online
Un sondaj Deloitte din 2025, realizat pe un eșantion de peste 4.000 de britanici, a relevat că aproape un sfert dintre consumatori au șters o aplicație de socializare în ultimele 12 luni, iar acest procent crește la aproape o treime în rândul generației Z. O analiză efectuată de Financial Times și GWI, bazată pe date de la 250.000 de adulți din peste 50 de țări, confirmă că timpul petrecut pe rețelele sociale a scăzut constant după vârful atins în 2022. Până la finalul lui 2024, adulții au petrecut în medie două ore și 20 de minute pe zi pe platformele sociale, ceea ce reprezintă o scădere de aproape 10% față de 2022, cu cea mai mare reducere observată în rândul adolescenților și tinerilor de 20 și ceva de ani.
„Platformă de presiune”: impactul asupra sănătății mintale
Mulți tineri percep rețelele sociale ca un spațiu toxic, inundat de reclame, influenceri și comparații neîncetate. Richards menționează: „Simt că rețelele de socializare sunt acum mai mult ca o platformă de presiune… ți se vinde totul, peste tot.” Această presiune a influențat negativ percepția tinerilor asupra carierei și succesului personal. Sondajul Deloitte a arătat că aproape un sfert dintre cei care au șters aplicațiile sociale consideră că acestea le-au afectat sănătatea mintală și le-au consumat prea mult timp.
Jason Dorsey, președintele Centrului pentru Kinetică Generațională, afirmă că tinerii s-au săturat de „răutatea și dezbinarea” din mediul online, observând că un grup din Generația Z și mileniali aleg să renunțe complet la rețelele sociale, iar un grup mai mare limitează utilizarea acestora în căutarea unui echilibru și a unei siguranțe în viața lor.
„Offline-ul este noul cool”
Potrivit lui Richards, statutul social s-a schimbat fundamental: „Cu siguranță vedem o tendință în care oamenii offline, inaccesibili, au un fel de factor cool în jurul lor… această persoană nu are nevoie de validare.” Astfel, în trecut, numărul urmăritorilor era un simbol al statutului, însă acum, absența constantă online pare mai atractivă.
Julianna Salguero, manager de social media în vârstă de 31 de ani, consideră că rețelele sociale au devenit mai puțin atrăgătoare odată ce au fost invadate de branduri și politicieni. „Cu cât vedem mai multe branduri, oficiali guvernamentali și toată lumea la fel de online ca tine, ca utilizator ocazional, cu atât vei dori mai mult să te retragi și să schimbi lucrurile”, a declarat ea.
Revin vinilurile, scrisorile și telefoanele „căramidă”
Tot mai mulți tineri se întorc la experiențe fizice și tangibile: cumpără viniluri, citesc ziare tipărite, scriu scrisori și aleg telefoane simple, fără aplicații, cum sunt cele cu clapetă, o relicvă a anilor 2000. Salguero denumește această schimbare o „revoluție discretă” sau „tăcută”, subliniind că, după o expunere îndelungată la lumea digitală, este necesară resetarea relației cu tehnologia.
Mai mult decât o modă: o schimbare profundă
Ysabel Gerrard, lector universitar la Universitatea din Sheffield, afirmă că deconectarea este o formă de recuperare a controlului personal. „Există o bogăție incredibilă de literatură acum care ne spune că persoana care suntem pe rețelele de socializare nu este și nu poate fi aceeași persoană care suntem în situațiile față în față”, a spus Gerrard. Această mișcare nu este doar o tendință, ci o schimbare profundă în felul în care tinerii interacționează cu tehnologia și cu sinele lor.
Analistul GWI, Chris Beer, consideră că această deconectare reprezintă o „corecție legitimă post-pandemie”, având în vedere că oamenii petrec mai puțin timp acasă și, prin urmare, mai puțin timp pe rețelele de socializare.
