Provocările Reformelor Administrative în România: Analiza lui Theodor Stolojan
LEAD: Fostul premier Theodor Stolojan avertizează că România se află în fața unor provocări majore în ceea ce privește reformele administrative, afirmând că „greul de-abia acum începe” și subliniind obstacolele întâmpinate în procesul de reformă din cauza opoziției politice și a lipsei unui cadru legislativ adecvat.
În cadrul unei declarații acordate postului de radio RFI, Theodor Stolojan a evidențiat că anul trecut a reprezentat o perioadă relativ simplă în ceea ce privește ajustările fiscale, menționând că „creșterea unor impozite și taxe” a fost un proces mai ușor comparativ cu reformele necesare în administrația publică. Stolojan a subliniat că aceste reforme s-au împotmolit din cauza opoziției partidelor din coaliția de guvernare, PSD având un rol central în acest blocaj. Fostul premier a remarcat cu îngrijorare că subiectul reformei teritoriale-administrative, considerat vital pentru modernizarea țării, a fost complet neglijat, afirmând că „suntem rămași în urmă, pur și simplu”.
Detalii Specifice
Stolojan a declarat că „greul de-abia acum urmează, în sensul reformelor”, indicând dificultățile care se preconizează în continuarea procesului de reformă. El a subliniat că transformarea opticii în administrația publică reprezintă „o reformă cumplit de grea”, criticând performanțele actualului premier, Bolojan, care a încercat să implementeze câteva măsuri fără rezultate semnificative până acum, rezultatul fiind „aproape zero”.
Fostul premier a adus în discuție importanța unei legi a salarizării în sectorul public, subliniind că „noi nu avem legea salarizării, în primul rând, în toate domeniile publice” și că această lege urmează să fie realizată abia în 2026. Stolojan a descris situația actuală ca fiind „o prioritate cumplită pentru anul 2026, cumplit de greu de îndeplinit”, evidențiind necesitatea unei reforme reale în toate sectoarele publice pentru a îmbunătăți sistemul administrativ românesc.
Contextul acestor observații este marcat de o stagnare în reformele administrative, cu o coaliție guvernamentală care se confruntă cu disensiuni interne, în special din partea PSD. Proiectele de reformă esențiale, cum ar fi cele legate de salarizare și organizarea teritorial-administrativă, rămân nefinalizate, lăsând România într-o poziție vulnerabilă în contextul necesităților de modernizare a administrației publice.
