Extinderea UE este din nou pe agenda președintelui Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen, luna aceasta. În prezent, se fac demersuri pentru a aduce până la opt noi membri în blocul de 27 de țări. Dar această campanie istorică de extindere prezintă propriile sale riscuri pentru blocul comunitar.
Balcanii de Vest, Ucraina, Republica Moldova…
Adăugarea de noi state – printre care s-ar putea număra și Ucraina, o mare putere agricolă – ar deschide o cutie a Pandorei a provocărilor. Ar fi necesare reforme interne radicale, ceea ce ar putea declanșa ani de lupte interne toxice între membrii actuali ai UE. În ciuda complexității dureroase a oricărui proces de extindere, agresiunea Rusiei a convins unele guverne ale UE că nu își pot permite să aștepte.
„Acesta este acum momentul să fim îndrăzneți și să ne schimbăm abordarea față de extindere – să aducem cele șase țări din Balcanii de Vest, fiecare dintre ele, precum și Ucraina și Republica Moldova, în mod clar în familia noastră”, a declarat ministrul austriac de externe, Alexander Schallenberg pentru Politico. „Extinderea nu este un efort birocratic. Este vorba despre exportul și protejarea unui anumit model de viață al democrațiilor occidentale libere și deschise”.
Se așteaptă ca extinderea UE să fie o temă care să fie prezentă în discursul anual al președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, privind starea blocului comunitar, pe 13 septembrie. Miniștrii afacerilor europene din cele 27 de capitale ale UE urmează, de asemenea, să aprofundeze subiectul în cadrul unei reuniuni care va avea loc la sfârșitul lunii octombrie, potrivit a doi diplomați europeni de rang înalt cărora li s-a acordat anonimatul pentru a discuta chestiuni confidențiale.
Mai ales, Germania și Franța par să fie de acord. Oferta cancelarului german Olaf Scholz de la începutul acestui an pentru o Europă „lărgită”, precum și semnalele optimiste de la Paris, unde ministrul francez pentru Europa, Laurence Boone, a declarat că UE ar trebui să transmită un „mesaj coerent” țărilor candidate cu privire la aderarea la Uniune – nu în ultimul rând pentru a le ajuta să se lupte cu campaniile de influență rusești.
Turcia, lăsată iar la ușă
O întrebare este legată de calendar. Președintele Consiliului UE, Charles Michel, a cerut ca noii membri să fie admiși în bloc până în 2030. Președintele francez Emmanuel Macron susține ideea unei extinderi în etape, în care țările să obțină mai întâi acces la piața unică înainte de a deveni membri cu drepturi depline ai UE. Cancelarul Schallenberg a sugerat posibilitatea ca țările candidate să aibă statut de observator în cadrul Comitetului politic și de securitate (CPS) al UE, un organism de la Bruxelles în cadrul căruia se iau deciziile de politică externă.
„În loc să le trimitem pur și simplu o declarație de politică externă și de securitate comună a UE sau o declarație de politică externă comună, spunându-le ‘semnați-o’, le facem să participe la gândirea noastră, la luarea deciziilor”, a spus el. Noul impuls pentru o Europă mai mare marchează prima astfel de campanie de extindere de când blocul comunitar a acceptat Croația în rândurile sale în 2013.
