Tensiuni în Strâmtoarea Ormuz și scăderea rezervelor de petrol amenință stabilitatea pieței energetice globale
În iunie 2026, președintele american Donald Trump a lansat un avertisment grav, indicând că Statele Unite ar putea rămâne fără rezerve de petrol în aproximativ patru săptămâni, dacă nu se va semna un memorandum de înțelegere cu Iranul. Declarația, făcută în cadrul summitului G7 din Franța, a punctat riscul unui „haos economic” și a comparat potențialele efecte cu perioada Marii Depresiuni, asociată cu președintele Herbert Hoover.
Blocada Strâmtorii Ormuz și fluctuațiile politice ale administrației Trump
La doar câteva săptămâni după semnarea memorandumului cu Iranul, președintele Donald Trump a anulat înțelegerea, relansând tensiunile cu Teheran. Această decizie a reinstaurat blocada Strâmtorii Ormuz, o cale vitală pentru transportul global de petrol, generând incertitudini pe piețele energetice cu privire la posibilitatea ca avertismentul din iunie să devină realitate.
Într-un nou viraj la începutul lunii august, Trump a anunțat pe platforma sa Truth Social că renunță la atacurile planificate împotriva Iranului, dar a condiționat această decizie de realizarea rapidă a unui acord care să includă redeschiderea Strâmtorii Ormuz și oprirea programului nuclear iranian, subliniind că și Israelul susține acest demers.
Expertul în piețele petroliere David Goldman, intervievat de CNN, a explicat că, deși redeschiderea temporară a strâmtorii a permis eliberarea a peste 200 de milioane de barili de petrol, oferind o rezervă de aproximativ 17 săptămâni și timp administrației pentru manevre, situația rămâne delicată. Complicațiile provin și din blocarea suplimentară a unor rute strategice, precum cea din Marea Roșie, impusă de rebelii houthi din Yemen.
Rezervele strategice americane în prag critic
Criza este amplificată de scăderea alarmantă a Rezervei Strategice de Petrol (SPR) a SUA, un stoc subteran aflat în Louisiana și Texas. David Goldman a avertizat că aceste rezerve se află la cel mai redus nivel din ultimele decenii.
El a subliniat că, dintre cele aproximativ 300 de milioane de barili depozitați, doar o parte este efectiv utilizabilă, sedimentul acumulat făcând extragerea mai dificilă. Conform datelor prezentate, stocurile de petrol de la Cushing, Oklahoma, au scăzut la 18,6 milioane de barili, sub limita de siguranță stabilită la 20 milioane.
Pe plan internațional, mai multe state asiatice, printre care Indonezia, Vietnam, Pakistan și Filipine, se află în pragul unor limitări critice ale aprovizionării, cu riscuri ce pot fi resimțite în mai puțin de o lună, după cum notează Bloomberg.
Europa este și ea afectată semnificativ. Rezervele de kerosen din hub-ul Amsterdam-Rotterdam-Anvers au scăzut cu o treime de la începutul conflictului, ajungând la cel mai mic nivel din ultimii șase ani, expunând vulnerabilitatea țărilor precum Germania, Franța și Marea Britanie.
Natasha Kaneva, șefa departamentului de analiză a materiilor prime la JPMorgan Chase, a declarat pentru Berliner-Zeitung că stocurile acționează ca un amortizor în sistemul global petrolier, însă nu fiecare baril este accesibil pentru extragere. Ea a avertizat că rezervele țărilor OECD ar putea atinge pragul minim operațional în septembrie, în cazul în care blocajul din Strâmtoarea Ormuz persistă.
Deficitul de capacități de rafinare agravează criza energetică
Pentru a complica și mai mult situația, capacitățile de rafinare sunt grav afectate. Jurnalistul CNN a punctat faptul că în timpul conflictului, Iranul a distrus 30 de rafinării din Orientul Mijlociu, iar Rusia, afectată de atacurile cu drone provenite din Ucraina, a încetat exportul de motorină, care anterior reprezenta 12% din oferta mondială.
În plus, China și-a reglat producția internă de combustibili, concentrându-se pe electrificarea vehiculelor, ceea ce a restrâns oferta de produse rafinate la nivel global.
Fluctuațiile pieței și optimismul prudent al investitorilor
Prețul petrolului a avut o evoluție volatilă în ultimele luni, tangențial reflectând tensiunile geopolitice. De la un minim de sub 70 de dolari pe baril, anterior izbucnirii conflictului din februarie, prețul a urcat la peste 113 dolari, pentru ca ulterior să scadă la aproximativ 84 de dolari pe baril în prezent.
David Goldman a rememorat că nivelul actual nu a atins maximele din 2022, când barilul Brent a atins peste 120 de dolari.
Totuși, el a subliniat incertitudinile persistente, menționând că, în timp ce piețele tind să creadă că Trump va găsi o soluție fie din motive economice, fie politice, adevăratul necunoscut rămâne Iranul, care nu ar accepta deschiderea Strâmtorii Ormuz fără concesii substanțiale.
Controversa privind taxa de tranzit în Strâmtoarea Ormuz
O soluție în curs de discutare este ideea ca Iranul să poată percepe taxe pentru tranzitul petrolului prin Strâmtoarea Ormuz. David Goldman consideră că aceasta ar putea fi o soluție temporară care să satisfacă ambele părți implicate, cu posibilitatea ca Statele Unite să cedeze un control parțial asupra strâmtorii în schimbul restabilirii fluxului de petrol.
Pe termen lung, tensiunile curente ar putea impulsiona statele afectate să reducă dependența de Strâmtoarea Ormuz, prin construirea unor conducte alternative pentru transportul țițeiului.
Rămâne însă incert dacă Trump va accepta o astfel de concesie, Goldman considerând că rezistența sa ar putea persista, mai ales dacă președintele american consideră că poate negocia condiții mai bune decât cele ale administrației Obama.
Impactul asupra prețurilor carburanților în România
Conflictul din regiune și tensiunile globale au influențat direct piața carburanților din România în ultimele cinci luni. Volatilitatea accentuată a cotațiilor internaționale ale petrolului, mișcările cursului valutar și prezența unei ponderi mari a taxelor (accize și TVA, aproximativ 50% din prețul final) au generat scumpiri substanțiale la pompă.
Deși reacțiile pieței locale nu au fost imediate, benzina standard a crescut de la circa 7,59 lei pe litru la începutul anului la peste 9,15 lei pe litru în prezent. Motorina standard a depășit pragul istoric de 10 lei pe litru, ajungând până la 10,18 lei în iulie 2026.
Comparativ cu momentul lansării conflictului la 28 februarie, prețurile din România reflectă o majorare cu aproximativ 1,10 lei/l (+13,8%) pentru benzină și cu 1,65 lei/l (+20%) pentru motorină, ceea ce înseamnă un cost suplimentar de 55 până la 82,5 lei pentru un plin de 50 de litri.
Această situație a determinat parlamentarii să ia în considerare inițiative urgente pentru reducerea accizelor, în încercarea de a atenua impactul asupra consumatorilor.
