Problemele continue ale traficului feroviar pe ruta Făurei-Fetești și conflictele dintre CFR Călători și CFR SA
Circulația trenurilor între Făurei și Fetești a fost întreruptă în această dimineață pe secțiunea Movila–Fetești, ca urmare a tăierii accidentale a tensiunii din linia de contact a firului 2, în contextul în care firul 1 este închis permanent. CFR Călători a direcționat călătorii să se informeze la CFR SA pentru detalii suplimentare, însă acest incident nu este singular și reflectă tensiunile și problemele continue care afectează circulația trenurilor către litoral, unde atât CFR Călători, cât și CFR SA se acuză reciproc de deficiențele tehnice și de întârziere.
Întârzieri majore pe linia Sibiu-Constanța
Luni dimineață, unul dintre trenurile CFR Călători care circulă pe ruta Sibiu – litoral a acumulat o întârziere de aproape patru ore, din cauza unei defecțiuni la locomotivă. Trenul IR 1930 a ajuns în Gara Constanța cu o întârziere totală de 215 minute, potrivit aplicației Trenul Meu. Traseul de 610 kilometri a fost parcurs în aproximativ 12 ore, echivalentul unei viteze medii de doar 50 km/h, în ciuda faptului că o parte semnificativă a acestuia beneficiase de modernizări recente ale infrastructurii feroviare.
Până în acest moment, CFR Călători nu a oferit nicio declarație oficială cu privire la natura și cauzele întârzierii, nici la câteva ore de la eveniment.
Fluctuații de trafic și probleme la linia de contact
Nu este însă prima dată când deficiențele tehnice provoacă disfuncționalități pe această rută. Pe 16 iulie, un tren Intercity care circula între Brașov și Constanța a rămas blocat în câmp peste două ore în zona Lehliu–Sărulești, tot din cauza unei defecțiuni la linia de contact.
Acest incident a generat din nou conflicte între CFR SA, administratorul infrastructurii, și CFR Călători, operatorul feroviar. Ambele entități și-au atribuit reciproc responsabilitatea pentru defecțiunea care a condus la disconfortul pasagerilor, aceștia din urmă fiind lăsați fără aer condiționat pe segmentul blocat.
Administratorul infrastructurii a emis un comunicat prin care a susținut că linia de contact a fost avariată de locomotiva trenului IC 538, care circula pe relația București – Constanța, operat de CFR Călători.
În replică, CFR Călători a emis un alt comunicat, în care neagă că echipamentul său a fost cauza incidentului, atribuind defecțiunea exclusiv CFR SA.
Întârzieri și probleme și la întoarcerea de pe litoral
Pe 20 iulie, zeci de călători care se întorceau de pe litoral spre Moldova au fost aproape să piardă legătura feroviară la Constanța, din cauza unei întârzieri generate de trenul CFR Călători care circula de la Mangalia. Trenul a înregistrat o întârziere de 71 de minute, iar compania națională a refuzat să notifice CFR SA pentru a solicita întârzierea trenului de Suceava, operat de compania privată Ferotrafic, astfel încât pasagerii să nu fie afectați.
Situația a fost remediată direct de conducerea Ferotrafic împreună cu regulatorul de circulație din Constanța, care au decis pe propria răspundere să mențină trenul în gară pentru a permite celor aproximativ 20 de pasageri afectați să continue călătoria.
Fondatorul Ferotrafic, Dumitru Anchidin, a sugerat că refuzul CFR Călători poate fi motivat de un conflict personal între directorul CFR Călători, Traian Preoteasa, și conducerea companiei private Ferotrafic. Anchidin a subliniat faptul că, indiferent de neînțelegerile personale, situația trebuie gestionată prioritând interesele pasagerilor. Totodată, în ziua respectivă, CFR Călători a intentat un proces împotriva lui Anchidin, pe o chestiune legată de o locomotivă ce nu avea legătură cu acest caz.
Profilul directorului CFR Călători, Traian Preoteasa
Traian Preoteasa, director al CFR Călători, a atras atenția publică prin declarații controversate legate de salariul său. Acesta a afirmat că venitul său lunar de aproximativ 5.500 de euro este prea mic și a povestit că s-a simțit „prost” în Dubai, unde i s-a sugerat că vine dintr-o „țară africană” din cauza acestui venit.
Averea sa personală și veniturile lunare totale înregistrează aproximativ 11.000 de euro, diferența provenind în special din chiria unui apartament deținut în Dubai, care aduce un venit lunar de 3.500 de euro, precum și dintr-o altă chirie în România și o indemnizație aferentă funcției la Metrorex.
În pofida problemelor financiare grave cu care se confruntă CFR Călători, Preoteasa a respins criticile legate de venitul său, întrebând retoric dacă ar trebui „să moară de foame” și susținând că, în opinia sa, salariile demnitarilor ar trebui să fie mult mai mari, chiar propunând un venit net lunar de 100.000 de euro pentru președintele țării.
Ion Simu-Alexandru, directorul general al CFR SA și implicațiile sale
Ion Simu-Alexandru, directorul general al CFR SA, primește anual un salariu de 400.000 de lei de la CNCF CFR SA, iar în calitatea sa de membru în Comitetul Interministerial de Finanţări, Garanţii şi Asigurări, mai încasează încă 258.000 de lei. Soția sa, Ramona Simu Alexandru, este angajată la Sucursala Regională CF Timișoara, cu un salariu de 63.000 de lei.
Conform declarației de avere, în anul 2011, Ion Simu-Alexandru a contractat un credit în cadrul programului Prima casă, deși deținea deja o locuință în Oravița, achiziționată în 2008.
Recent, Simu a fondat o firmă de dezvoltare imobiliară în Timișoara, care nu este menționată în declarația de avere. În ianuarie 2023, Direcția Națională Anticorupție a dispus urmărirea penală împotriva sa și a lui Petru Ceșa, fost director general adjunct tehnic la CFR SA, pentru abuz în serviciu și uzurparea funcției.
Implicarea factorilor de decizie în evoluția situației feroviare
Incidentele frecvente pe linia ferată dintre Făurei și Fetești, întârzierile semnificative la trenurile spre litoral și disfuncționalitățile sistemului au evidențiat tensiunile dintre companiile CFR Călători și CFR SA, ambele evitând asumarea răspunderii într-un mod transparent și constructiv. De asemenea, situațiile conflictuale dintre directorii celor două entități, inclusiv controversa privitoare la refuzul de a informa despre întârzieri, au cauzat prejudicii directe pasagerilor și au afectat imaginea căilor ferate române.
Complicațiile manageriale, precum și investigațiile penale care îi vizează pe unii lideri, indică probleme sistemice care depășesc simplele defecțiuni tehnice și afectează modul în care traficul feroviar este coordonat, cu impact semnificativ asupra excelentei infrastructuri modernizate.
