Taxele pe locuințe în Europa: Belgia, Cipru, Malta și poziția Muntenegrului
Achiziția unei locuințe în Europa se însoțește de o varietate de taxe care diferă semnificativ de la o țară la alta. Conform unui raport al Global Property Guide, Belgia este una dintre țările cu cele mai ridicate poveri fiscale pentru proprietarii de locuințe, în timp ce Cipru și Malta se remarcă prin absența impozitului anual pe proprietate, potrivit publicației Blic, parte a grupului Ringier.
Structura taxelor pentru proprietarii de locuințe în Europa
În Europa, proprietarii de locuințe trebuie să plătească taxe în mai multe etape: la cumpărare, pe parcursul deținerii, în cazul închirierii și în momentul vânzării. Nivelul acestor taxe variază după țară, nivelul cotei de impozitare și modul în care este evaluată proprietatea.
Global Property Guide identifică patru categorii principale de taxe pentru proprietari: impozitul pe transferul proprietății, impozitul anual pe proprietate, impozitul pe veniturile din chirii și impozitul pe câștigul de capital la vânzarea locuinței. Realizarea unui clasament universal este dificilă din cauza diferențelor legislative privind impozitarea și metodele de evaluare a proprietăților între state. Totuși, Belgia se află constant în topul țărilor cu cele mai mari poveri fiscale pentru proprietari.
Belgia domină prin impozitele de la cumpărare și închiriere
La momentul achiziției, Belgia aplică un impozit pe transfer ce poate ajunge până la 12,5%, cea mai ridicată cotă din Europa. Regatul Unit urmează cu un prag maxim de 12%, apoi Țările de Jos cu 10,4% și Luxemburg cu 10%. Astfel, cine cumpără o locuință în valoare de 500.000 de euro în Bruxelles sau regiunea Valonia, fără a beneficia de facilități fiscale, ar putea plăti un impozit de 62.500 de euro. Reduceri substanțiale sunt disponibile pentru prima achiziție imobiliară.
În opoziție, Estonia și Cehia nu percep impozit pe transferul proprietății, iar Lituania are un cost redus de doar 0,4% din valoarea tranzacției.
Legat de impozitul pe veniturile din chirii, acesta influențează direct rentabilitatea investițiilor imobiliare. Pentru un venit lunar de 1.500 de euro, Danemarca aplică un impozit de 42,11%, Țările de Jos 36%, iar Finlanda 30%. Cipru începe cu o cotă de 0%, iar Luxemburg cu 2,94%. La un venit de 12.000 de euro pe lună, Belgia impune cel mai mare impozit, 47,27%, urmată de Danemarca cu 43,22%. Germania și Grecia aplică aproximativ 41%.
În țări precum Italia, Portugalia și Țările de Jos, cota de impozitare pe chirii rămâne constantă indiferent de suma veniturilor. În schimb, Austria include veniturile din chirii în impozitul general pe venit, astfel că procentul crește odată cu venitul global.
Diferențe în impozitul anual pe proprietate și taxele la vânzare
Impozitul anual pe proprietate variază în funcție de nivelul cotei și baza de calcul. De exemplu, în Spania, în unele municipalități cota poate ajunge la 4,8%, însă se aplică valorii cadastrale, nu celei de piață. În Regatul Unit, un proprietar al unei locuințe evaluate la 300.000 de euro poate plăti între 2.000 și 3.200 de euro anual.
În Franța, Spania și Belgia, taxele anuale dețin o gamă cuprinsă între 700 și 1.800 de euro. Contrar acestora, Cipru și Malta nu aplică impozit anual pe proprietate.
Referitor la impozitul pe câștigul de capital provenit din vânzarea unei locuințe, diferențe considerabile se regăsesc în Europa. Danemarca impune cea mai mare cotă, de până la 52,07%, ceea ce înseamnă că, în cazul unui profit de 250.000 de euro, impozitul poate depăși 130.000 de euro. Malta nu impune un impozit direct pe câștigul de capital, ci taxează prețul de vânzare. Germania oferă scutiri pentru proprietarii care dețin o locuință peste zece ani.
Cipru și Malta: destinații cu taxare avantajoasă
Tinand cont de toate taxele aferente cumpărării, deținerii, închirierii și vânzării, Belgia se situează ca una din cele mai costisitoare țări europene pentru proprietari. La contrariu, Cipru și Malta oferă condiții fiscale favorabile. Cipru aplică unele dintre cele mai reduse taxe pe veniturile din chirii, iar Malta nu impozitează, în mod obișnuit, câștigurile de capital. Ambele țări exceptează impozitul anual pe proprietate.
Raportul Global Property Guide subliniază că prețul de cumpărare nu este singurul criteriu pentru o decizie imobiliară, rentabilitatea investiției fiind mult influențată de taxele locale pe care proprietarul trebuie să le suporte.
Poziția Muntenegrului în context european
Muntenegru aplică un impozit pe transfer al proprietății cuprins între 3% și 6%, plasând țara în jumătatea superioară a clasamentului european. Pragul maxim este mai ridicat decât în țările vecine, precum Serbia, Croația, Bosnia și Herțegovina sau Macedonia de Nord, dar sub cel din Belgia, Regatul Unit, Țările de Jos și Luxemburg.
Impozitul anual pe proprietate în Muntenegru variază între 0,25% și 1% din valoarea imobilului, situând țara la un nivel mediu în Europa.
În ceea ce privește impozitul pe câștigul de capital din vânzarea unei locuințe, Muntenegru aplică o cotă de 15%, similară cu cea din Serbia, Grecia și Ungaria, și mult mai redusă decât în Danemarca, Luxemburg, Germania, Franța sau Belgia. Datele indică că cea mai mare presiune fiscală asupra cumpărătorilor din Muntenegru este la nivelul taxelor de achiziție, în timp ce taxele anuale și cele la vânzare sunt modeste comparativ cu alte state europene.
