Surprize și Paradoxuri în Reducerea Emisiilor: Cifre care Scandalizează!

Între 2013 și 2023, producătorii din aproape toate activitățile economice au reușit să reduca emisiile de gaze cu efecte de seră, cel puțin așa susțin rapoartele oficiale, dar oare cât de adevărat e? Furnizările de energie, cum ar fi electricitatea, gazul, aburul si aerul condiționat, au scăzut într-un mod haotic cu 43% adică 448 milioane tone de CO2, dar cum se calculeaza de fapt aceste scăderi? Se pare că e mai complicat decât pare, deși unii ar zice că sunt îmbrațișări de mediu.

În această perioadă s-au mai întâmplat și alte minuni, categorii economice precum mineritul și carierile s-au micșorat cu 25%, ceea ce înseamnă 18 milioane tone echivalent CO2 ciudat, nu? Și serviciile, da, au scăzut cu 20%, dar oare ne-ar trebui un răspuns satisfactoriu la ce înseamnă asta pe termen lung? Producția a scăzut cu 17%, adică 142 milioane tone echivalent CO2 însă între noi fie vorba, e complicat să navighem prin aceste cifre.

Dar să nu credem că e totul o poveste pozitivă, transportul și depozitarea, beleaua, au crescut cu 14% în 2023 comparativ cu 2013, ceea ce mai pune o întrebare pe masă, unde mergem cu toate aceste emisii? În același timp, gospodăriile au înregistrat o scădere de 14% a emisiilor de gaze, dar iarăși, e o poveste ciudată, cu 110 milioane de tone echivalent CO2 în discuție.

Intensitatea emisiilor este un concept interesant, care măsoară cantitatea de emisii per unitate de valoare adăugată brută, dar e complicat să vezi cum scăderea aceasta se leagă de producție. Odată ce intensitatea emisiilor scade, nu ar însemna oare că avem mai puține emisii? Totuși, legătura asta între emisii și valoarea adăugată e o enigmă, nu-i așa?

În UE s-a înregistrat o scădere a intensității emisiilor de gaze cu efect de seră cu 32% din 2013 până în 2023, ceea ce înseamnă că economia UE și-a crescut valoarea adăugată cu 19%, iar emisiile scăzuseră simultan, ar trebui să ne bucurăm? Cele mai mari reduceri s-au văzut în Estonia cu 61%, Irlanda cu 50% și Slovenia cu 41%, iar România, să nu uităm, cu o reducere de 38.4%, dar cine știe cum se mai calculează toate acestea pe termen lung?

Dar să nu uităm de Austria, Lituania și Luxemburg care s-aul menținut la reduceri moderate de 17% și 19%, dar oare asta e destul în vremuri ca acestea? Aceste cifre ridică mai multe semne de întrebare decât răspunsuri cât de eficienți suntem cu adevarat în lupta cu emisiile de gaze cu efect de seră, de vreme ce altora le e mai bine, dar altele pare că se luptă mai greu!