Summitul pe climă COP29 din Azerbaidjan: Petrol și gaze, surse de controverse

ActualitateSummitul pe climă COP29 din Azerbaidjan: Petrol și gaze, surse de controverse

Summitul pe climă COP29 din Azerbaidjan: Petrol și gaze, surse de controverse

Azerbaidjanul, țara gazdă a summitului pe climă COP29, a deschis evenimentul cu o declarație controversată din partea președintelui Ilham Aliyev, care a descris petrolul și gazele ca fiind „un dar de la Dumnezeu”. Această declarație a stârnit critici din partea ONU și a altor lideri mondiali, în contextul în care Azerbaidjanul este o țară producătoare de combustibili fosili.

Președintele Aliyev a respins criticile, susținând că Azerbaidjanul este supus „calomniei și șantajului” și că „mass-media occidentală de știri false” răspândește dezinformare despre țară. El a mai spus că ponderea Azerbaidjanului în emisiile globale de gaze este „doar 0,1%” și că națiunile „nu ar trebui să fie blamate” pentru că au rezerve de combustibili fosili.

Dublarea utilizării combustibililor fosili: „absurd”

Șeful ONU, António Guterres, a declarat la conferința COP29 că dublarea utilizării combustibililor fosili este „absurdă”, subliniind necesitatea unei „revoluții a energiei curate”. El a avertizat că timpul nu este de partea noastră, iar dezastrele din 2024, amplificate de schimbările climatice, sunt un „masterclass în distrugerea climei”.

Preocupările cu privire la summitul COP29 găzduit de Azerbaidjan au fost accentuate de implicarea lui Ilham Aliyev în promovarea companiei naționale de petrol și gaze a țării. Criticii au susținut că Azerbaidjanul utilizează summitul ca o platformă pentru a atrage investiții în sectorul combustibililor fosili.

Marea Britanie: „nu vreau să fiu în mijlocul pachetului”

Marea Britanie s-a angajat la reduceri suplimentare ale emisiilor, vizând o scădere de 81% până în 2035. Premierul britanic Sir Keir Starmer a subliniat importanța de a fi „înaintea jocului” în cursa pentru locurile de muncă în energia curată.

Unul dintre punctele esențiale ale discuțiilor este finanțarea țărilor mai sărace pentru a implementa planuri climatice. Națiunile în curs de dezvoltare solicită un fond de 1 trilion de dolari, cu o contribuție semnificativă din partea țărilor mai bogate. Există îngrijorări că summitul COP29 ar putea fi afectat de lipsa de prezență a unor lideri mondiali majori, cum ar fi Biden, Macron și Modi.

Schimbările climatice, motivul din spatele dezastrelor naturale

Ministrul mediului din Burkina Faso, o țară din Africa Centrală care se confruntă cu secetă extinsă, inundații bruște și focare de boli, a subliniat necesitatea de finanțare suplimentară pentru a face față impacturilor schimbărilor climatice. El a adăugat că ar ajuta națiunea sa să se adapteze la dezastrele cauzate de schimbările climatice, care au devenit tot mai frecvente în regiunea Sahel.

Premierul Spaniei, Pedro Sanchez, a cerut „măsuri drastice” după ce inundațiile au ucis peste 200 de oameni în țară. Experții spun că schimbările climatice au contribuit la ploaia abundentă care a provocat inundațiile.

COP29: un drum lung către un acord final

COP29 este programat să dureze până pe 22 noiembrie, dar există temeri că discuțiile complexe și problemele dificile de pe masă ar putea face un acord final foarte dificil. În timp ce unii lideri mondiali, precum președintele Azerbaidjanului, se concentrează pe dezvoltarea industriei combustibililor fosili, alții, precum Guterres, subliniază necesitatea unei tranziții urgente către energia curată.

TAGS: COP29, Schimbări climatice, Combustibili fosili, Energie curată, Azerbaidjan, ONU, Ilham Aliyev, António Guterres, Sir Keir Starmer, Donald Trump, John Podesta, Joe Biden, Emmanuel Macron, Narendra Modi, Burkina Faso, Pedro Sanchez, Sahel

Check out our other content

Check out other tags:

Most Popular Articles