Summitul anti-migrație al liderilor din Serbia, Slovacia și Ungaria: Măsuri de descurajare a fluxurilor ilegale

Președinții Serbiei, Slovaciei și Ungariei s-au întâlnit la Komarno, Slovacia, la granița cu Ungaria, pentru a discuta despre măsurile de descurajare a migrației ilegale dinspre Orientul Mijlociu și Africa. Liderii au subliniat eforturile comune de reducere a fluxului de migranți pe ruta Balcanilor, care traversează Serbia și ajunge în Uniunea Europeană prin Ungaria.

Aleksandar Vučić, președintele Serbiei, a declarat că numărul migranților care au ajuns în țară sa a scăzut cu 80% în acest an, comparativ cu anul precedent, subliniind succesul cooperării regionale. “Vom continua să lucrăm împreună și cred că rezultatele vor fi bune”, a adăugat el.

Viktor Orban, premierul Ungariei, a susținut necesitatea evaluării cererilor de azil înainte de a permite intrarea în Uniunea Europeană, menționând că acest model, implementat în Ungaria, s-a dovedit eficient în combaterea migrației ilegale. Orban a propus crearea de hotspot-uri în țări sigure din Africa, ca o soluție la nivel global.

Serbia refuză hotspot-uri pentru migranți

Vučić a declarat că Serbia, nefiind membră a Uniunii Europene, nu va accepta crearea de hotspot-uri pentru migranți ilegali pe teritoriul său. “Serbia este o țară suverană și are dreptul de a-și decide propria politică migratorie”, a precizat președintele sârb.

Robert Fico, premierul Slovaciei, a susținut că lupta împotriva migrației ilegale este o prioritate absolută pentru Europa, subliniind impactul negativ al fluxurilor ilegale asupra continentului. “A fost un subiect de discuție astăzi faptul că, în planificarea următorului buget al UE după 2027, va trebui să insistăm ca o parte substanțială din buget să fie dedicată combaterii migrației ilegale, deoarece aceasta reprezintă o amenințare gravă pentru noi”, a declarat Fico.

Reducerea trecerilor ilegale în Balcanii de Vest

Conform datelor Frontex, agenția europeană de gestionare a frontierelor, numărul trecerilor ilegale în Balcanii de Vest a scăzut cu 79% față de anul trecut, ajungând la sub 17.000 în primele nouă luni din 2024.

Summitul de la Komarno a reprezentat o ocazie pentru liderii Serbiei, Slovaciei și Ungariei de a reafirma angajamentul comun de a combate migrația ilegală, prin colaborare regională și consolidarea controalelor la frontieră. Deși au fost înregistrate progrese în reducerea fluxurilor ilegale, problema migrației rămâne o provocare semnificativă pentru Europa, necesitând o abordare comprehensivă și coordonată la nivel continental.

Summitul de la Komarno este doar unul dintre numeroasele evenimente care au loc în Europa cu privire la problema migrației. Problema rămâne complexă și necesită o abordare multilaterală, implicând o combinație de măsuri de descurajare a migrației ilegale, de gestionare a fluxurilor legale și de integrare a migranților care se stabilesc în Europa.

Soluția problemei migrației nu este simplă și necesită o colaborare strânsă între statele membre ale Uniunii Europene, precum și o implicare mai activă din partea țărilor de origine a migranților.