Sunday, February 25, 2024
Google search engine
HomeSportSummit UE crucial pentru Ucraina. Soarta Kievului se joacă între Bruxelles și...

Summit UE crucial pentru Ucraina. Soarta Kievului se joacă între Bruxelles și Viktor Orban

Liderii europeni se pregătesc pentru o nouă confruntare cu premierul Ungariei, Viktor Orban, la Bruxelles, joi, pentru a discuta despre un colac financiar de salvare de  50 de miliarde de euro pentru Ucraina, pe care Budapesta l-a blocat. Iar experții spun că este puțin probabil ca UE să își pună în practică amenințările de a tăia fondurile către Ungaria dacă Orban nu aprobă săptămâna aceasta pachetul de ajutor pentru Kiev. Pentru că opoziția maghiară față de o decizie a UE nu este un temei legal pentru a suspenda banii.

Prieten afișat cu Vladimir Putin

Ajutorul financiar pentru Ucraina, care este susținut de toți liderii UE, cu excepția lui Viktor Orban, este doar cea mai recentă dispută dintr-un meci lung între Uniunea Europeană și Ungaria. O mare parte din fricțiunile dintre Ungaria și restul blocului comunitar provin din apropierea lui Orban de Vladimir Putin, pe care premierul ungar nu a făcut niciun efort să o ascundă.

În timp ce Ucraina era blocată într-o contraofensivă epuizantă în octombrie anul trecut, premierul maghiar a sfidat consensul UE, călătorind la Beijing pentru o întâlnire cu președintele rus. Diplomații UE au declarat că au încercat – în zadar – să îl împiedice pe liderul ungar să se prezinte la o reuniune a Inițiativei Belt and Road (BRI) și să stea alături de Putin.

În cadrul întâlnirii lor, Orban i-a spus lui Putin că „Ungaria nu a căutat niciodată să se confrunte cu Rusia. Dimpotrivă, Ungaria a urmărit întotdeauna obiectivul de a construi și extinde cea mai bună comunicare” cu Moscova.

Întâlnirea s-a încheiat cu o strângere de mână între Orban și Putin în fața camerelor de luat vederi – o manifestare publică de prietenie care a stârnit iritare în alte capitale europene, deoarece a fost percepută ca subminând sprijinul unitar al blocului comunitar față de Ucraina atacată.

Sancțiunile împotriva Rusiei

Apropierea lui Orban cu Putin nu este doar de fațadă. Țara sa are, de asemenea, legături economice profunde cu Moscova, în special în sectorul energetic. Prin urmare, nu este de mirare că Ungaria a tras de timp la fiecare pas atunci când a negociat diferitele runde de sancțiuni pe care UE le-a implementat împotriva Rusiei de când Kremlinul a lansat invazia la scară largă a Ucrainei în februarie 2022, scrie Politico.

Dacă ultimul pachet de sancțiuni al UE împotriva Rusiei, adoptat în decembrie, nu include restricții privind energia nucleară, acest lucru se datorează în mare parte opoziției Budapestei față de o astfel de măsură.

Viktor Orban a declarat că va interzice sancțiunile împotriva sectorului nuclear rusesc, deoarece țara sa se bazează pe combustibilul atomic din Rusia și chiar își extinde singura centrală nucleară cu ajutorul companiei de stat de energie nucleară Rosatom, deținută de Moscova.

În contextul în care țările UE negociază în prezent un al 13-lea pachet de sancțiuni, despre care se zvonește că va include sancțiuni asupra aluminiului, autoritățile ungare au avertizat încă o dată că au considerat sectorul nuclear o linie roșie. „Ungaria nu va susține astfel de sancțiuni” dacă este inclusă energia nucleară, a declarat săptămâna trecută ministrul de Externe, Peter Szijjarto.

Candidatura Suediei la NATO

Pe lângă faptul că blochează o serie de dosare ale UE, Ungaria este, de asemenea, singurul membru al NATO care nu a aprobat încă oferta Suediei de aderare la alianța militară. Orban a sprijinit oficial candidatura Suediei, care trebuie validată de parlamentul ungar.

Votul ar trebui să fie o formalitate: Partidul de dreapta Fidesz, aflat la putere, deține o majoritate confortabilă în parlament, iar Orban a declarat că votul va avea loc „cu prima ocazie posibilă”. Însă Laszlo Kover, președintele parlamentului ungar și un aliat apropiat al lui Orban, nu se grăbește să înscrie votul pe ordinea de zi a camerei.

Săptămâna trecută, Kovér a lăsat să se înțeleagă că nu va solicita o sesiune parlamentară extraordinară înainte ca parlamentul să se reunească pentru sesiunea de primăvară, care va avea loc abia pe 26 februarie. „Nu simt că există vreo urgență și nu cred că există vreo situație excepțională”, a declarat Kover presei locale.

În paralel, Orban a solicitat o întrevedere cu premierul suedez Ulf Kristersson pentru „un schimb de opinii asupra tuturor problemelor de interes comun, inclusiv. viitoarea noastră cooperare în domeniul securității și apărării ca aliați și parteneri”.

Cei doi lideri s-ar putea întâlni în marja summitului european din această săptămână – dar lentoarea Ungariei de a da undă verde aderării Suediei la NATO a provocat deja critici din partea altor țări membre ale UE.

Coloniști israelieni

Ungaria este una dintre țările UE care rețin sancțiunile europene împotriva coloniștilor israelieni extremiști, cum ar fi interzicerea vizelor pentru călătoriile în Europa, pe fondul creșterii violențelor în Cisiordania, după atacurile din 7 octombrie ale Hamas.

Ideea sancțiunilor a fost propusă inițial în decembrie de către cel mai înalt diplomat al UE, Josep Borrell. Însă țările membre sunt profund divizate în privința acestui subiect. Ungaria, în special, se numără printre cei mai fideli aliați ai Israelului în cadrul blocului comunitar, alături de Austria și Republica Cehă.

Sancțiunile împotriva coloniștilor extremiști nu au șanse să vadă lumina zilei prea curând, au declarat doi diplomați europeni, chiar dacă SUA au anunțat deja interdicții de viză pentru coloniștii israelieni extremiști, în decembrie

Ajutor militar pentru Ucraina

Budapesta are o „poziție de lungă durată” conform căreia „Ungaria nu livrează arme Ucrainei”, a declarat ambasadorul Ungariei la UE în fața colegilor săi în timpul unei întâlniri de miercurea trecută, potrivit unui diplomat european.

Și, de mult timp, Ungaria a tras de timp în ceea ce privește cea de-a opta tranșă de ajutor militar pentru Ucraina, aproximativ 500 de milioane de euro pentru rambursarea parțială a armelor furnizate Kievului prin intermediul Facilității europene pentru pace (EPF) , un fond extrabugetar al UE.

Dar săptămâna trecută, Ungaria și-a abandonat opoziția cu privire la înființarea Fondului de asistență pentru Ucraina (UAF) pentru trimiterea de arme către Ucraina, un instrument dedicat în cadrul EPF. Se speră că acest lucru înseamnă că în curând se va putea conveni asupra unei noi suplimentări de 5 miliarde de euro pentru EPF în ceea ce privește ajutorul militar pentru Kiev.

Libertatea presei la Budapesta

În continuare, Ungaria s-a numărat printre cei mai înverșunați oponenți ai unui nou regulament al UE care vizează protejarea libertății presei. Ungaria, unde partidul Fidesz al lui Viktor Orban controlează 80% din mass-media din țară, potrivit Reporteri fără frontiere, se numără printre principalele ținte ale viitorului regulament, care vizează să asigure independența mass-media împotriva presiunilor politice.

Noile norme nu includ amenzi pentru țările care nu le respectă. Însă vicepreședintele Comisiei Europene, Vera Jourova a declarat că ar putea exista „sancțiuni”pentru țările membre care nu le respectă, lăsând să se înțeleagă că organismul executiv al UE le-ar putea acționa în fața Curții de Justiție prin intermediul unei așa-numite proceduri de încălcare a dreptului comunitar – proceduri juridice pe care Comisia le poate lansa împotriva țărilor care nu respectă legislația blocului comunitar. Noile norme au fost aprobate de instituțiile UE și vor intra pe deplin în vigoare în 2025.

Nerespectarea statului de drept

Sfidarea lui Orban față de UE nu se limitează la Ucraina – premierul, care se află la putere din 2010, este, de asemenea, implicat într-o dispută de lungă durată cu Bruxelles-ul cu privire la statul de drept în Ungaria. În decembrie 2022, Comisia Europeană a înghețat aproximativ 22 de miliarde de euro din fondurile de coeziune ale UE destinate Ungariei.

Dintre acestea, 10,2 miliarde de euro au fost deblocate în decembrie anul trecut, când executivul UE a evaluat că Budapesta a pus în aplicare unele dintre reformele judiciare pe care le stabilise ca o condiție prealabilă pentru a elibera banii.

Însă aproximativ 11,7 miliarde de euro rămân înghețate din cauza preocupărilor Bruxelles-ului cu privire la regresul democratic și la statul de drept în această țară.

Printre acestea se numără probleme legate de atribuirea contractelor publice, restricții asupra libertăților academice, o „lege privind protecția copilului” considerată pe scară largă ca fiind homofobă, și tratamentul aplicat solicitanților de azil.

Disputa legată de așa-numita lege privind protecția copilului s-a transformat într-o acțiune în justiție, deoarece 15 țări membre și Parlamentul European s-au alăturat unui proces intentat de Comisie împotriva Ungariei în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene, pe motiv că regulamentul încalcă valorile UE.

În plus, Ungaria așteaptă să acceseze 10,4 miliarde de euro sub formă de granturi și împrumuturi din fondul de redresare post-pandemic al UE, pentru care va trebui să implementeze o serie de măsuri anticorupție.

Cerealele ucrainene

Împreună cu Polonia și Slovacia, Ungaria s-a revoltat în septembrie anul trecut împotriva unei decizii a Comisiei de a elimina restricțiile privind importurile de cereale din Ucraina, țară devastată de război. Cele trei țări, care se învecinează toate cu Ucraina, au susținut atunci că decizia UE amenința mijloacele de trai ale fermierilor lor, care se confruntau cu un aflux brusc de produse ucrainene mai ieftine.

„Produsele agricole ucrainene destinate Africii inundă piețele din Europa Centrală”, a scris Viktor Orban la acea vreme pe X, fostul Twitter. „Birocrații de la Bruxelles închid din nou ochii la problemele fermierilor europeni, astfel că Ungaria, Polonia și Slovacia extind interdicția importurilor ucrainene la nivel național”, a adăugat premierul.

De atunci, Budapesta și-a menținut poziția, în ciuda faptului că se confruntă cu presiuni atât din partea Comisiei, cât și din partea Kievului – care a intentat un proces la Organizația Mondială a Comerțului (OMC) – pentru a ridica interdicția.

Ajutorul pentru Ucraina

Acesta este cel mai important punct de blocaj de pe lista disputelor cu Bruxelles-ul și cel pe care liderii UE speră să îl rezolve în cursul acestei săptămâni. La ultimul summit al UE din decembrie, Orban și-a aplicat veto-ul pe un pachet de 50 de miliarde de euro menit să ofere Ucrainei un colac de salvare financiară în următorii patru ani.

Pachetul a necesitat sprijinul unanim al liderilor UE, iar liderul de la Budapeseta a fost singurul care s-a opus. De atunci, Organ s-a angajat într-un conflict dur cu restul blocului comunitar pentru a obține cât mai multe concesii în schimbul sprijinului său.

Ungaria a propus mai multe opțiuni, toate oferindu-i lui Orban dreptul de a bloca finanțarea UE pentru Ucraina într-o etapă ulterioară – o posibilitate care este exclusă pentru alte țări UE. Înainte de reuniunea liderilor europeni din această săptămână, sunt vehiculate mai multe scenarii pentru a-l determina pe Viktor Orban să-și ridice veto-ul, dar mai toate fără șansă de reușită.

Bomba aruncată de Financial Times, o petardă?

Experții spun că este puțin probabil ca UE să își pună în practică amenințările de a tăia fondurile UE către Ungaria dacă Budapesta nu aprobă săptămâna aceasta pachetul de ajutor de 50 de miliarde de euro pentru Kiev, scrie Euractiv.

UE încearcă să se distanțeze de informațiile Financial Times potrivit cărora Bruxelles-ul intenționează să „submineze” economia ungară în cazul în care premierul Viktor Orban va bloca în continuare pachetul de finanțare pe patru ani pentru Ucraina, care urmează să fie aprobat joi, în cadrul unui summit extraordinar al șefilor de stat și de guvern din UE.

Potrivit cotidianului britanic, planul UE prevede ca „ceilalți (26) de lideri europeni să se angajeze public să taie definitiv fondurile UE pentru Budapesta”.

Nu există temei juridic

Pentru Zsuzsanna Vegh, cercetător asociat la Consiliul European pentru Relații Externe, acest lucru reflectă frustrarea crescândă a UE față de Ungaria. Cu toate acestea, ea susține că obstacole juridice semnificative ar împiedica probabil Bruxelles-ul să taie definitiv fondurile pentru Ungaria.

„Finanțarea UE nu poate fi suspendată doar pentru că așa a decis Consiliul European” (șefii de stat sau de guvern) , a explicat Vegh. „Nu așa funcționează lucrurile. Trebuie să existe un temei juridic.Votul împotriva unei poziții a UE nu este un temei juridic valabil pentru suspendarea finanțării”.

Așa cum a scris Fanatik, Financial Times se referă la „o strategie de a viza în mod explicit vulnerabilitățile economice ale Ungariei, de a pune în pericol moneda sa (forintul) și de a submina încrederea investitorilor” dacă Ungaria își menține dreptul de veto împotriva ajutorului pentru Kiev.

Bruxelles se încurcă în explicații

Luni, UE a respins alegațiile FT și a precizat că nu va încerca să reducă finanțarea acordată Ungariei. Un oficial al UE a descris documentul la care face referire Financial Times drept o „notă de referință care descrie starea actuală a economiei ungare”. „Documentul de referință nu prezintă un plan, ci face o sugestie care nu este în concordanță cu cursul negocierilor”, a adăugat oficialul.

Potrivit Financial Times, un document „redactat de un oficial al Consiliului UE” detaliază că, „dacă nu se va ajunge la un acord la summitul din 1 februarie”, liderii UE vor declara „public” că fondurile UE pentru Ungaria vor fi tăiate.

Documentul adaugă că o astfel de decizie ar putea avea ca rezultat faptul că „piețele financiare și companiile europene și internaționale ar fi mai puțin înclinate să investească în Ungaria” și că „ar putea duce rapid la o nouă creștere a costurilor de finanțare a deficitului public și la o pierdere a valorii monedei naționale” a Ungariei.

Budapesta denunță „un șantaj”

Aceste dezvăluiri au provocat reacții puternice în Ungaria, a cărei economie suferă deja de o inflație cronicizată și al cărei deficit bugetar este deja unul dintre cele mai mari din Uniunea Europeană. „Bruxelles-ul șantajează Ungaria la fiecare pas, în timp ce noi am propus un compromis”, a scris luni Balazs Orban, directorul politic al lui Viktor Orbán, pe platforma X.

La rândul lui, ministrul ungar pentru afaceri europene, Boka Janos, a declarat că „Ungaria nu cedează șantajului”. „Acest document, scris de birocrații de la Bruxelles, nu face decât să confirme ceea ce guvernul ungar spune de mult timp: accesul la fondurile UE este folosit de Bruxelles pentru șantaj politic. Ungaria nu face nicio legătură între sprijinul acordat Ucrainei și accesul la fondurile UE și refuză să permită altora să facă acest lucru. Ungaria a participat și va continua să participe în mod constructiv la negocieri, dar nu va ceda șantajului”, a adăugat el.

Consecințe „devastatoare” pentru economia maghiară

Maria Martisiute, analist la European Policy Centre, a avertizat că amenințările UE, dacă vor fi puse în aplicare, vor avea „consecințe devastatoare” pentru economia ungară. „Ar reduce încrederea investitorilor în Ungaria.  Ar slăbi și mai mult moneda sa națională și ar avea un impact semnificativ asupra produsului său intern brut”, a spus ea.

Cu toate acestea, Martisiute a subliniat că amenințarea a fost probabil „un act politic” pe care însași UE „speră să nu fie nevoită să îl folosească”. De asemenea, ea a considerat că urgența situației din Ucraina a justificat decizia UE de a „ține piept Ungariei”.

„Nucleara” Articolului 7 rămâne în sertare

Zsuzsanna Vegh a subliniat, de asemenea, „rolul major” pe care fondurile europene îl joacă în economia ungară, dar a îndemnat la prudență în interpretarea strategiei generale de negociere a UE. „Evident, nu am văzut acest document”, a spus ea. „Am citit doar ceea ce a publicat Financial Times, dar nu îmi este clar cum va fi pusă în aplicare strategia de bază”.

„Opoziția față de o poziție a UE nu este un motiv legal pentru suspendarea finanțării. Așadar, ce strategie ar trebui să adoptăm? Pentru mine nu este clar. De aceea, nu vreau să speculez în acest sens”.

UE a respins articolul Financial Times în aceeași zi în care a anunțat că nu va invoca Articolul 7 din Tratatul UE împotriva Ungariei decât dacă Consiliul UE trimite un „semnal clar” că o majoritate a țărilor UE sprijină o astfel de decizie.

RELATED ARTICLES

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here

General

Recent Comments