“`html
Criza Gaza: Summitul ONU de la New York, sau un nou spectacol?
Aproape 140 de șefi de stat, guverne, și jurnaliști care încearcă să obțină un interviu, sunt așteptați să-și facă apariția la New York, la summitul anual al ONU, unde viitorul poporului palestinian și al Gazei va fi, teoretic, în centrul conversației, chiar dacă liderul palestinian Mahmoud Abbas nu va veni să se joace de-a politicul.
De aproape doi ani, Israelul, cu o ofensivă devastatoare în Gaza, dată startul după atacul Hamas de pe 7 octombrie 2023, transformând micul teritoriu palestinian într-un veritabil câmp de luptă, iar catastrofa umanitară care se desfășoară acolo se pare că riscă să eclipseze alte crize care devin aproape banale în comparație, de la Ucraina la Haiti, și mai departe.
Începând luni, sub conducerea Franței și Arabiei Saudite, un summit va discuta despre o soluție care, teoretic, ar putea aduce pace între cele două state, israelian și palestinian, care ar trăi, vorba aceea, în „pace și securitate”, te-ai prins?
Săptămâna trecută, Adunarea Generală a adoptat un text care susține un stat palestinian, dar, atenție, exclude clar Hamas, și acum ar putea să urmeze recunoașterea formală a acestuia din partea unor țări, cu un accent mare pe președintele francez Emmanuel Macron, care e tot timpul pe fază.
Totuși, Richard Gowan de la International Crisis Group ne spune, mai mult sau mai puțin subtil, că acest gest, deși „simbolic”, ar putea să nu aibă un impact real, știi, în afară de cazul în care țările care îl recunosc ar face ceva concret asupra Israelului să-și termine atacurile din Gaza. Dar oare ce ar face Benjamin Netanyahu, care tocmai a spus că „nu va exista un stat palestinian”? Un adevărat titlu de glorie, nu?
Statele Unite, aliatul numărul unu al Israelului, se opun acestui proces, surprinzător, anunțând că nu vor acorda vize delegației palestiniene, în timp ce Abbas joacă un fel de spectacol prin videoconferință, dacă Adunarea generală îi va da voie.
Ah, și să nu uităm de Donald Trump, superstarul summitului, care a tăiat masiv ajutoarele externe, răspândind prăpădul printre agențiile ONU, desigur, pe fundalul creșterii nevoilor umanității, un spectacol de neuitat, nu-i așa?
În mijlocul crizei financiare și a atâtor conflicte globale, ONU își sărbătorește cea de-a 80-a aniversare, cu un fast modest, încercând să-și apere neputințele. Federico Borello de la Human Rights Watch nu ezită să sublinieze că „sistemul multilateral este amenințat”, o predicție care sună ca un ecou în deșert.
Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, insistă acum pe necesitatea acțiunilor care să corespundă gravității provocărilor mondiale, dar rămâne de văzut câte dintre acestea vor răzbi într-o lume atât de tumultoasă.
Deci, la acest summit, se anunță o apariție de marcă a tuturor acestor șefi de state, de la Zelenski la Lula dar și președintele interimar sirian, care vrea să impresioneze, căci țara lui se reconstruiește după un război civil; iar programul nuclear iranian va adăuga un pic de sare și piper discuțiilor, fiindcă, la ce ne-am fi așteptat altceva?
“`
