Sud-Vest Oltenia conduce topul regional al economisirii în România, conform datelor INS din 2025
Contrar percepției obișnuite care plasează Capitala și județele limitrofe în fruntea clasamentului privind nivelul de trai și capacitatea de economisire, cele mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică (INS) arată o realitate diferită. Regiunea Sud-Vest Oltenia se află în fruntea topului național, cu cea mai ridicată rată a economisirii, potrivit unui reportaj realizat de TVR Info.
O gospodărie românească economisește în medie 1.361,6 lei lunar
În anul 2025, datele INS indică faptul că o gospodărie medie din România a reușit să economisească lunar suma medie de 1.361,6 lei. Aceasta reprezintă aproximativ 14,5% din totalul veniturilor familiale. Totuși, această rată a economisirii a înregistrat o ușoară scădere față de anul precedent, cu 0,7 puncte procentuale.
Sud-Vest Oltenia desființează stereotipurile financiare
În analiza distribuției regionale, gospodăriile din regiunea Sud-Vest Oltenia și-au demonstrat o disciplină financiară remarcabilă, economisind 17,8% din veniturile totale – cea mai ridicată rată înregistrată în România.
Următoarea poziție în top este ocupată de gospodăriile din zona București-Ilfov, care au economisit în medie 17,3% din veniturile disponibile. De asemenea, regiunea Sud-Muntenia a înregistrat o rată de economisire de 16%, în timp ce zona Centru a pus deoparte 15,6% din venituri.
Pe partea opusă a spectrului, regiunea Nord-Est a atins cel mai scăzut nivel de economisire, cu doar 9,2% din venituri puse deoparte, fiind urmată de regiunea Sud-Est, cu o rată de 11,2%.
Structuri sociale și economisirea
Studiul INS relevă și diferențele privind capacitatea de economisire în funcție de categoria socioprofesională a persoanelor care conduc gospodăriile.
Cel mai mare procentaj al economisiri se întâlnește în rândul gospodăriilor conduse de pensionari, care pun deoparte 18% din veniturile lor. O rată aproape similară, de 17,4%, se regăsește în cazul persoanelor care desfășoară activități independente în sectorul neagricol.
În schimb, gospodăriile formate din salariați economisesc doar 13,5% din veniturile lunare. La coada clasificării, agricultorii reușesc să economisească 8,1%, iar șomerii doar 4,9% din totalul veniturilor obtinute.
Grupa de vârstă 35-49 ani, campionă la economisire
Din perspectiva sumelor absolute, cei care reușesc să strangă cele mai importante economii sunt familiile cu membri cu vârste între 35 și 49 de ani. Aceste gospodării au pus deoparte lunar, în medie, 1.680,2 lei, ceea ce reprezintă aproximativ 20% mai mult decât media națională.
În plus, mediul urban manifestă o capacitate de economisire superioară celui rural, cu o rată de 15% față de 13,7% în mediul rural.
Destinația veniturilor gospodăriilor românești în 2025
Pentru o evaluare completă a acestei capacități de economisire, raportul INS evidențiază structura veniturilor și cheltuielilor. În 2025, o gospodărie medie din România a realizat venituri totale lunare în valoare de 9.399 lei.
Cheltuielile medii lunare au fost de 8.037 lei, reprezentând 85,5% din totalul veniturilor disponibile. Consumul curent a absorbit cea mai mare parte din buget, respectiv 4.833 lei lunar.
O altă sumă semnificativă de 2.699 lei pe lună a fost alocată cheltuielilor obligatorii către stat, precum impozite, contribuții sociale, cotizații și alte taxe diverse.
În cadrul consumului curent, prioritatea principală o reprezintă achiziția de alimente și băuturi nealcoolice. Costurile de întreținere a locuinței, incluzând plata utilităților precum apă, energie electrică, gaze naturale și alți combustibili, se situează la un nivel apropiat de această categorie.
Implicatii fiscale și sociale
Aceste date relevă un peisaj economic în care capacitatea de economisire variază semnificativ în funcție de regiune, categorie socială și vârstă. Faptul că Sud-Vest Oltenia depășește Capitala în acest domeniu poate indica o adaptare mai bună la condițiile economice locale sau un stil de viață mai auster.
De asemenea, valori mai ridicate ale economiilor în rândul pensionarilor și persoanelor independente sugerează o gestionare mai precaută a resurselor financiare în aceste categorii. Contrastul evident cu sectorul agricol și șomerii reflectă disparități importante în accesul la resurse și stabilitatea financiară.
În ansamblu, aceste cifre indică necesitatea unei abordări diferențiate din partea decidenților politici, care să țină cont de aceste variabile regionale și sociale pentru a promova politici de sprijin și incluziune financiară mai bine țintite.
