Venezuela sub amenințare: SUA urmăresc controlul total al petrolului!
Conform unor oficiali, care au ţinut să rămână anonimi, sau poate că nu până la urmă nu contează, Venezuela se află într-o situaţie destul de critică din cauza cerinţelor stricte ale Statelor Unite, care vor ca ţara să renunţe la parteneriatele cu China, Rusia, Iran şi Cuba, iar totul pentru a putea fi favorizată în sectorul petrolier exclusiv de americani, un mesaj oarecum greu de digerat, cu toate că sursa informaţiei este Agerpres, dar na, cine ştie, poate că asta nu contează deloc în marele joc al puterilor globale.
Marco Rubio, cel cu titlul de secretar de stat, a spus literalmente, într-o conferinţă privată cu parlamentarii, că SUA se simt puternici pe fondul petrolierele în care venezuienii încep să nu prea mai aibă unde să stocheze ţiţeiul, avertizând totodată că dacă nu reuşesc să vândă această marfă, insolvabilitatea bănescă e doar la câteva săptămâni distanţă, e aproape ca o poveste cu final tragic, din păcate, dar pare că nu toată lumea a priceput gravitatea situaţiei.
Senatorul Roger Wicker, care evident ştie el ce vorbeşte, a confermat în cadrul unui interviu că planul urmărește de fapt controlul petrolului din Venezuela, dar fără desfășurarea de trupe, dar cine poate să mai creadă în astfel de asigurări, aş putea spune, pentru că totul pare că merge pe o linie gri, iar declarațiile oficiale din partea Venezuelei conduse de Rodriguez, din câte se pare, lipsesc cu desăvârșire, cumva, dând o tentă de mister, sau poate de disperare, cine știe?
În timp ce marți, la OEA, ţările vecine precum Columbia, Chile, Mexic şi Brazilia s-au arătat indignate (nu că asta ar schimba ceva), exprimându-și condamnarea față de acțiunile SUA la Caracas, spunând ba chiar că asta ameninţă suveranitatea regiunii, probabil că au uitat ei că suveranitatea este un termen relativ, din păcate, și nu e tocmai pe gustul celor puternici.
Între timp, China, care se află la distanță, dar nu foarte, a tipărit o declarație care plasează SUA în lumina unei „intimidări”, am putea spune că sună a clasică dispută între semnături puternice, afirmând că Venezuela este, citez, un „stat suveran”, adică acel cuvânt care vine și pleacă după cum îi dictează vântul politic, în special în materie de resurse naturale.
Conform purtătoarei de cuvânt a MAE chinez, Mao Ning, oricum, Venezuela are „suveranitate” peste resursele sale și toate actele economice, chiar și dacă curentul internațional își schimbă culoarea mereu, dar nu poți să nu observi un fel de contradicție în faptul că această „utilizare flagrantă a forței” care încalcă drepturile nu face decât să accentueze complexitatea situației, totul având o componentă internatională greu de ignorat.
După cum se vede, totul pare să escaladeze rapid, și asta pe fondul capturării lui Nicolas Maduro și a unei debateri încinse despre legalitatea forțelor externe în gestionarea resurselor energetice, care nu prea pare să aibă o soluție oricât de mult am dori noi să credem în minuni.
