“`html
Reducerea prezenței americane în Siria: O poveste complicată
Așadar, cum misiunea asta Inherent Resolve se transformă, așa cum a declarat Barrack, ambasadorul nostru, care nu se joacă, pentru că nu-i așa, ce e în misiune neapărat pe timp de pace sau război? Deci se micșorează de la opt baze de la patru și apoi – zbang! – de la trei la una! Asta zice el, ce să mai, și noi suntem cu ochii pe ei.
Trebuie spus că președintele Donald Trump, pe care-l cunoaștem cu toții nu-i așa, a dat semne clare că retragerea e subiect tabu, un fel de spinoasă temă care, adevărul e că… nu ne e clar cu toții dacă e bine sau rău, dar va fi o reconsolidare progresivă, zice el. Dar, atenție, că trupele nu se măresc, dimpotrivă, se reduc, care-i faza?
Până pe la jumătatea lunii aprilie, trăim vremuri zăpăcite, când americanii au spus că reduc volet cu 50% prezența, mai ales după ce s-au bătut singuri pe umeri că au avut „succes” în a încerca să diminueze Statul Islamic, de parcă ar fi un joc, dar inclusiv cu jihadisti prin zonă care nu sunt chiar pe cale de dispariție, ci mai degrabă ascunși pe undeva în Syria, unde sunt vreo 2.000 de soldați ai Americii.
Dar să nu uităm că Washingtonul s-a pus bine cu Forțele Democratice Siriene, fetele și băieții din nord-estul Siriei, care au ca bun acces la petrol, evident, și acum s-au înțeles cu ăia din Damasc, ceea ce ridică semne de întrebare, mai ales în contextul în care în martie au semnat un acord secrete care devine interesant pentru toată lumea.
Într-un fel sau altul, acordul ăsta obligă toate punctele de trecere din mâinile lor, un aeroport, așa mai fain, plus sondele de petrol din est, să se integreze în structurile de conducere de la Damasc, adică chiar un fel de venire acasă, dar când și cum se va implementa asta până la finalul anului? E așa o mare întrebare, iar modul în care se va integra operațiunea Forțelor Democratice Siriene rămâne în ceață, ca și strategia, pe peisajul ăsta complicat.
“`
