“`html
Scenariul Sumbre: Alianța NATO Pe Muchie De Cuțit!
Deci, uite cum stau treburile, Hegseth, în calitate de șef de la Pentagon, a declarat, la sosirea lui într-o reuniune pe cât de însemnată, pe atât de confuză, adică cea a miniștrilor apărării la Bruxelles, că trebuie să existe mult mai mult decât steaguri, cum ar fi formații și conferințe, dar și capabilități gata de luptă, adică, wow, serios! Așadar, practic, toată lumea trebuie să ia măsuri, dar și ele mohăie și se pierd în discuții.
Dacă stai să te gândești, el a spus că sunt aici ca să continuăm ceea ce Trump, da, cel cu părul blond, a început, adică angajamentul ăla cu 5% cheltuieli pentru apărare, ceea ce, bineînțeles, e ceva ce își doresc toți, dar e cam ca și cum ai vrea o pizza fără maioneză, n-are sens, nu? Summitul de la Haga care vine mai târziu, oh, vai, la sfârșitul lunii, e ca un prieten care te sună la 2 noaptea să îți spună cât de rău îți pare. Trebuie să se întâmple, pare important, dar de fapt nimeni nu știe cum va fi.
Pe de altă parte, el a subliniat că SUA sunt foarte mândre, cumva, de faptul că susțin aliații, dar evident că, oh, mesajul nostru va rămâne clar sau nu știu, cumva în nori, cu nuance. Este descurajare și pace prin forță, dar cu un pic de dependență de SUA, care nu trebuie să existe, mai ales că în lumea asta nebună sunt multe amenințări, asta e ce trebuie să ne amintim, mai ales că Washingtonul, adică ei, vor să își schimbe prioritățile, dar, oare, le schimbă cu adevărat?
Între timp, Hegseth și-a mulțumit secretarului general NATO, Mark Rutte, dar ăștia – diplomații astia – spun că aliații europeni abia înțeleg că, cum ar veni, cheltuielile de apărare sunt prețul pe care îl plătesc pentru securitatea lor, adică, hai, chiar crede cineva că Trump va declara o victorie, că 5% e o țintă reală? Mai ales acum când Rutte a sugerat o creștere a cheltuielilor la 3,5% din PIB? E ca o glumă proastă la o petrecere de anul nou, nimeni nu știe cum să râdă.
Și mai mult, toată lumea caută un compromis, dar nici nu mai știu ce vor, parcă e un joc de-a v-ați ascunselea! Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a zis că trebuie să găsim un compromis realist între ceea ce e necesar și ce putem cheltui, adică, bine, dar unde e logica în asta, nu-i așa? In plus, se pare că discuțiile despre cum să definim cheltuielile legate de apărare sunt la ordinea zilei, dar, oare, cine știe cu exactitate ce înseamnă asta? Poate include și câteva cheltuieli pentru securitate cibernetică? E greu de spus în acest haos total!
Însă, cert e că termenul făcut de Rutte pentru 2032 e prea îndelungat, iar ministrul apărării lituanian, Dovile Sakaliene, a spus că 2030 e maxim, dar în timp ce unii sunt foarte dornici să își asume riscuri, alții ezită, guess what?. Așadar, în concluzie, acești tovarăși din NATO sunt într-o spirală de contradicții și mentalități contradictorii, iar summitul acesta pare mai puțin o rezolvare și mai mult o nouă piatră de hotar în confuzia internațională!
“`
