Departamentul de Stat al SUA cere desființarea Curții Penale Internaționale, în contextul retragerii Venezuelei
Departamentul de Stat al Statelor Unite a publicat duminică o declarație oficială în care solicită desființarea Curții Penale Internaționale (CPI), instituție pe care o consideră lipsită de credibilitate și politicizată. Măsura vine după ce Venezuela a anunțat retragerea sa „irevocabilă” din CPI, decizie salutată de Washington ca parte a eforturilor de eliminare a acestei instanțe internaționale.
Criticile administrației americane față de CPI
În comunicatul emis de Departamentul de Stat, instituția americană responsabilă pentru politica externă subliniază că a sosit momentul ca Curtea Penală Internațională să fie desființată, invitând toate statele membre să se retragă din Statutul de la Roma, tratatul fondator al instituției. Declarația afirmă că CPI și-a depășit atribuțiile, concentrându-și activitatea pe state cu sisteme judiciare funcționale, ceea ce reprezintă o „părtinire politică” și o „aplicare selectivă a legii”.
Oficialii americani au mai transmis că instanța „nu este credibilă, independentă și nici legitimă”. De asemenea, au menționat că ancheta CPI deschisă în 2018 împotriva fostului președinte venezuelean Nicolás Maduro nu a produs rezultate concrete, iar în prezent Maduro răspunde în fața justiției americane, după ce a fost capturat în ianuarie și adus în Statele Unite pentru a fi judecat.
De notat este faptul că Statele Unite nu sunt parte la Statutul de la Roma și nu recunosc jurisdicția Curții Penale Internaționale asupra cetățenilor americani.
Motivațiile retragerii Venezuelei din CPI
Joi, Venezuela a notificat oficial Organizația Națiunilor Unite cu privire la decizia „irevocabilă” de a se retrage din CPI. Decizia a fost anunțată de ministrul de Externe Félix Plasencia, care a declarat, conform agenției Reuters, că instanța manifestă o părtinire disproporționată față de anumite regiuni, vizând în special state din Africa și America Latină.
La rândul său, președinta interimară a Venezuelei, Delcy Rodríguez, a susținut că Curtea Penală Internațională a fost folosită ca un instrument politic împotriva țării sale. Această retragere era anticipată încă din decembrie 2025, după ce Adunarea Națională a abrogat legea prin care Venezuela ratificase Statutul de la Roma, ceea ce a deschis calea oficială pentru ieșirea din jurisdictia CPI.
Anchetele și investigațiile CPI privind Venezuela
Curtea Penală Internațională investighează posibile crime împotriva umanității comise în Venezuela începând cu anul 2017. În 2020, procurorii CPI au considerat că există motive rezonabile de a crede că oficiali civili, membrii forțelor armate și persoane apropiate guvernului venezuelean au fost implicați în astfel de infracțiuni. În anul următor, procurorul Karim Khan a lansat o anchetă oficială, însă autoritățile de la Caracas au respins această decizie.
În ianuarie 2025, Curtea și-a închis biroul din Caracas, invocând lipsa de cooperare din partea autorităților venezuelene. Această situație tensionată a contribuit la decizia Venezuelei de a se retrage din CPI.
Lideri internaționali vizați de CPI
Curtea Penală Internațională, cu sediul în Haga, a fost creată prin Statutul de la Roma cu scopul de a judeca persoane acuzate de crime grave, precum genocid, crime împotriva umanității, crime de război și crima de agresiune, în situațiile în care statele respective nu pot sau nu doresc să le investigheze și să facă dreptate.
În ultimii ani, CPI a emis mandate de arestare împotriva unor lideri politici importanți, inclusiv președintele rus Vladimir Putin, precum și premierul israelian Benjamin Netanyahu și fostul ministru al Apărării Yoav Gallant. Aceștia sunt acuzați de crime de război și crime împotriva umanității legate de conflictul din Gaza.
Impactul retragerii asupra proceselor în desfășurare
Deși Venezuela s-a retras oficial din Statutul de la Roma, conform prevederilor acestuia, retragerea produce efecte abia după un an de la notificarea oficială. Mai mult, această decizie nu influențează investigațiile și procedurile deja aflate în curs de desfășurare în CPI.
Astfel, anchetele privind presupusele crime comise în Venezuela și alte proceduri inițiate anterior retragerii vor continua, indiferent de schimbările politice ale statului membre.
Reacții și consecințe politice
Administrația americană a salutat decizia Venezuelei de a se retrage din CPI, considerând că noul guvern de la Caracas se aliniază eforturilor conduse de Statele Unite în vederea desființării instituției. Această poziție reflectă o ruptură profundă față de funcționarea Curții și ridică semne de întrebare asupra legitimității și rolului acesteia în sistemul juridic internațional.
Criticile aspre adresate CPI includ acuzații de politizare și aplicarea selectivă a legii, în timp ce SUA își reafirmă neaderarea la Statutul de la Roma și neacceptarea jurisdicției CPI asupra cetățenilor săi.
În acest context, viitorul Curții Penale Internaționale și capacitatea sa de a funcționa ca o instituție imparțială și universală rămân sub semnul întrebării, în condițiile în care membrii săi majori, precum Venezuela și Statele Unite, contestă ferm validitatea sa.
