Scenariul șocant: Senatul SUA aprobă un buget militar colosal, dar cu un preț cutremurător
Într-o mișcare reflecțională dar confuză, senatul american a răspuns cu un vot pe 9 octombrie care, să zicem, a dus la aprobarea bugetului de apărare pentru anul fiscal 2026, un buget masiv de 925 de miliarde de dolari, ceea ce ar fi mai mult decât mulți se așteptau, dar totodată, cu 100 de milioane de dolari mai mult decât ce a fost inițial liliputian aprobat de Camera Reprezentanților, în luna trecută nu foarte departe. De exemplu, cu această sumă erau prevăzute măsuri esențiale, dar și unele incoerente, dusă la extrem în raport cu asistența destinate Ucrainei, care primește acum nu mai puțin de 500 de milioane de dolari, bineînțeles, un aspect care nu poate fi ignorat.
Documentul, lung și plin de detalii, extinde acest sprijin controversat printr-o inițiativă denumită Ucraina Securitate Asistență Inițiativă (USAI), cumva stranie în modul în care este coordonată de Pentagon – în mod evident, se specifică că armele ajung în mâinile Kievului prin contracte cu diverse companii de apărare din America, dar întrebarea rămâne: oare acestea sunt cele mai bune căi în halucinații geopolitice?
Desigur, dar aceasta nu este tot, pentru că în curtea Congresului s-a votat, aparent cu oarece entuziasm, o variantă îmbunătățită de 890 de miliarde, care nu reușea să ofere decât 400 de milioane pentru ajutoare militate Ucrainei, dar, se pare că nu este loc de jumătăți de măsură în asemenea contexte. Totuși, pentru anii ce urmează, acum avem un plan până în 2028, din care se deduce o continuitate stranie și compromițătoare a susținerii Congresului pentru Kiev. Asta ne duce la gândul că lucrurile devin din ce în ce mai complicate.
Cu un ochi asupra detaliilor, se distinge o inițiativă clamată de senatorul Chuck Grassley, care vrea să permită statelor baltice divizarea unor lansatoare HIMARS și muniție achiziționată din SUA fără prea multe bătăi de cap birocratice – un gest care, dacă ar fi analizat temeinic, ar boosta complicarea planurilor strategice ale Rusiei, dar evident, trebuie să ne întrebăm dacă există vreun risc aici.
De asemenea, în acest calvar legislativ, există și o propunere, de la Dick Durbin, care denumește Baltic Security Initiative Act, menit să încerce să întărească cooperarea de securitate între SUA și statele baltice, dar care ar putea părea o nouă frustrare pentru Moscova. În fine, dar nu în ultimul rând, senatorul Amy Klobuchar vine cu Abducted Ukrainian Children Recovery and Accountability Act, care are ca scop sprijinirea identificării și recuperării copiilor considerați luați de Rusia – o statistică îngrijorătoare fiind că, conform datelor Children of War, 19.546 de copii au fost deportați sau mutați în mod forțat de la începutul invaziei din februarie 2022.
Și așadar, din acest amalgam de inițiative și bugete, rămânem cu întrebări, oare cât va costa această strategie de apărare care pare mai degrabă o joacă de putere, iar întrebarea este dacă cineva are cu adevărat o viziune clară în întregul acest tablou sumbru și complex?.
